Cutreieram zona Unirii cu prietenul Marcu – celebrul Marcu, personaj episodic din „Introspecţiile unui cocoş” – zâmbăreţi şi încrezători, executanţii pasului apăsat de straşnic bărbat. El, cu barba stufoasă, cărunţită până la nivelul care degajă simultan înţelepciune şi virilitate.

Eu, cu gulerul ridicat pe jumătate, cât să pară un aranjament spontan, o textilă intrată în erecţie involuntar, de la vibraţia corpului. Se înnegreau garoafele roz, iar florăresele ţopăiau şugubeţe pe valuri de feromoni. Ţopa-ţopa-ţop, barbă, guler, valuri, valuri; noroc că bărbia mea este mai stearpă, altfel se sufocau sărăcuţele într-un tsunami de bărbăţie.
Continue reading