Drumul mustului nu este o înlănţuire de procese biochimice încununate de o horă a tălpilor goale. Nu e despre araci, butași şi piatră vânătă. Strugurele nu este conştient de existenţa lui şi nici de sucul îndulcit în pieliţă, sub soarele augustului. Aroma şi gustul lui există doar pentru că noi ne clătim papilele cu seva lui. Drumul mustului începe de la buzele noastre şi se termină la rădăcina limbii, odată cu ultima proeminență gustativă.

S-au folosit:
– Un ceaun
– Ciocănele de curcan
– Must roşu dulce, uşor înăsprit
Continue reading