Sentinţele din celebrul Dosar al transferurilor au fost saltul justiţiei într-un nou corp; o nouă identitate. Atunci s-a făcut transformarea: Schimbarea de nume, schimbarea la faţă, schimbarea dinţilor tociţi cu alţii metalici, de joagăr. Da, nici măcar după amprenta dentară nu am mai putea recunoaşte justiţia de acum ca fiind aceeaşi din urmă cu 2-3 ani.

Am putea crede că o forţă externă a înlocuit piesele trândave şi docile din vechiul mecanism cu altele mai dure, mai tăioase. Dar piesele sunt aceleaşi. Procesele importante sunt decise tot de judecători vechi, cu ştaif bătătorit. Aceiaşi judecători care nu se atingeau în trecut de un fir de păr al “marilor corupţi”, acum execută fără rateu.

Pot avea încredere deplină în deciziile acestor indivizi, ţinând cont de impresionanta lor transformare? O transformare comandată cu sigurantă din exterior. Ceea ce demonstrează că respectivii indivizi nu sunt dirijaţi de principii temeinice, ci de contexte vremelnice. Oare contextul actual este unul sănătos?
Continue reading