Dădeam în ea ca într-o scândură, ca într-o găleată cu răcituri de crăciun, ca-ntr-o ladă frigorifică plină cu ton înghețat și mazăre refrigerată. Trecuse deja o oră și tipa se uita cu aceeași moacă plictisită la lustra mea cu fluturași din tavan.
Bă, mă scotea din sărite! Eu dădeam la rame de ziceai că-s pe Pacific în furtună și asta stătea ca la plajă, nemișcată să nu-și strice bronzu’. Tre să știți ceva despre mine, eu când m-apuc de-o treabă nu suport s-o las așa… în doi peri. Simțeam că înnebunesc nu alta.
Încercasem totul, toate încolăcirile, penetrările, pozițiile, contorsiunile și forajele posibile de la struțul speriat până la cămila cu trei cocoașe, de la omul de cauciuc pâna la ciobanul tantric. Tintisem în atâtea găuri, de atâtea ori de ziceai că joc golf, păsărică, păsărică, vultur… Nimic, absolut nimic nu mergea. Continue reading