Secretul cozonacilor din Bucovina

Lemne trosnind molcom, un miros dulce de coptură ce învăluia toată casa, penele de curcă pregătite să dea cozonacilor strălucire și bunica făcând din când în când cruce spre portița unde se încălzeau minunățiile. Amintiri legate pentru totdeauna de Paștele și Crăciunul copilăriei.

E la modă acum și foarte des declarat prin showurile culinare televizate ingredientul dragoste. Că e vorba de o salată de varză, de cartofi prăjiți sau de un șnițel, toate-s dom’le neapărat făcute cu dragoste că altfel nu ies bine.

Continue reading

Blasfemie cu cozonaci

Primul miros pe care mi-l aduc aminte din copilărie este cel de cozonac la cuptor.Strâns legat de mâinile puternice ale bunicului și de privirea caldă a bunicii, de zăpada sticlos luminată de lună și de imensa covată de lemn în care se frământa aluatul…

Stăteam cu bunicul adânc în noapte, mult după ce bunica se ducea la somn și păzeam cozonacii până când din cuptor ieșea mirosul acela magic de coajă arămie, nuci coaptă și pâine aurită care-ți umplea nările și gura de nu mai aveai răbdare să-i scoți din cuptor.

De gust nici să nu mai vorbim că-mi plouă în gură numai când tastez… pufoși, aromați și fragezi de ți se topesc în gură, plini de nucă coaptă, mac măcinat și alte câte și mai câte… Continue reading