Cum să nu vrei, dom’le, să te îmbogățești?

Poate cele mai enervante exemplare din tagma vânzătorilor prin telefon sunt limbricii cu pretenții de Wall Street.

Înțelegeți, dumneavoastră, el nu este un trompet care te sună fără obraz și fără să ai treabă cu el și apoi citește un scenariu de pe foaie, nu, nu, el este un magician al burselor… pentru el economia nu mai are secrete, visează noaptea evoluția piețelor și-ți poate prezice la milimetru graficul bursei de valori de poimarți. Nu știu zău, cum mai are timp să vorbească cu necunoscuți, la cât amar de bani și de distracție e limpede că-i asigură cunoștințele astea extraordinare.

Cum discuția începe aproape întotdeauna cu ”nu mă interesează” este ușor de priceput că-s pregătiți pentru asta – vor merge pe ideea că lipsa de interes nu poate veni decât din ignoranță.

Ia zi-i unui român că nu știe despre ce vorbește și să vezi cum nu mai vrea să-ți închidă telefonul…

Și placa merge în continuare pe românisme: Continue reading

Vânzătorii prin telefon au un loc special în iad

Rar răspund la numere necunoscute, iar dacă de partea cealaltă a apelului e vreun individ care încearcă să mă îmbogățească peste noapte, îl trimit imediat să facă sex cu niște negri generos dotați.

E reacția mea la scenariul idiot de pe care citesc toți și prin care, dacă le zici că nu te interesează, încearcă să-ți găsească vreo vină pentru dezinteres. De obicei, înțeleg că un îndemn la o partidă de pasiune africană e un semn limpede de terminat discuția, dar ieri am dat peste un exemplar cu totul special.

”Bună ziua, sunt Guru Bănosu de la firma Doldora SRL și vreau să discutăm despre bogății nemaiîntâlnite…”

”Bună ziua, nu mă interesează”

”Aaaa, domnul meu, păi nu vă interesează pentru că nu știți despre ce e vorba”

”Nu mă interesează”

”Haideți, domnul meu, știți pe cineva care se naște învățat?” Continue reading