În cazul nostru, o tragedie umană nu ne apropie, nu ne întăreşte ca naţie. Ci este urmată de o mârșăvie socială. Pentru că, în aceste momente crâncene, avem ocazia să ne manifestăm prostia şi ticăloşia. Fie nu înţelegem ce se întâmplă, fie înţelegem şi dorim să profităm – în clasicul stil: „Mie ce îmi iese la treaba asta?”

Am ştiut că vom eşua lamentabil la nivelul societăţii civile încă de sâmbătă. Atunci a ieşit la înaintare infamul de serviciu al neamului, Becali George. Infractorul, condamnatul, puşcăriaşul, semi-analfabetul care a publicat cărţi în puşcărie, chiar el. Să îşi dea el cu părerea despre vii, morţi, dumnezei şi draci. Şi toată presa i-a purtat cuvântul mai departe.

Avântul ortodoxo-povăţuitor nu s-a oprit doar la mintea găunoasă a infractorului Becali. A fost musai să profite de ocazie şi BOR, trăgându-şi niţică spuză pe turtă.
Continue reading