Între timp la americani
…

***
M-am gândit că poate înţeleg greşit limbile astea non-dacice. Self-acceptance nu înseamnă “acceptarea de sine”? Adică tu – gras, urât, strâmb, chiomb, pleșuv, acromegal – să te accepţi aşa cum eşti. Pe graşi nu i-aş băga în aceeaşi categorie cu restul. Spre deosebire de un individ care se naşte cu trei urechi sau cu un penis minuscul, grasul ar avea ceva alternative; cum ar fi…să slăbească?

Presupunem însă că slăbitul este dincolo de capacităţile umane. Aşa s-a născut el, ăl mai al dracului perpetuum mobile, mănâncă 200g de orice şi se depun 300. Presupunem. De ce trebuie să te dezbraci într-o piaţă aglomerată şi să cerşeşti acceptarea celorlalţi? Problema nu era acceptarea de sine? Acceptarea de sine nu înseamnă să fii împăcat cu persoana ta, indiferent de părerile altora?
Continue reading