Drama ţăranului român

În Comarna, cireşii aşteaptă încărcaţi. “Să cam rup crăcile de câte cireşe sunt”, vorba localnicului din reportaj. Le-ar vinde şi cu 50 de bani, afirmă cu jumate de gură, dar “nu vine nimeni să le ia”.
Drept urmare, ţărăncuţa trupeşă azvârle lada de cireşe pe câmp.

Mă gândesc că măcar la porci ar fi putut ajunge, nu împrăştiate pe câmp, după ce te-ai chinuit să le aduni. Dar reportajul devine dramatic; aşa au învăţat jurnaliştii că se face, la cursul de “Mahalagism şi pus poale-n cap”
Continue reading

Mitul mâncării sănătoase de la țărani

În ultima jumătate de secol, peste tot în lumea dezvoltată, calitatea alimentației a luat-o în jos pe o pantă cumplit de abruptă. De unde și realitatea că poți găsi mâncare nealterată chimic numai în zonele sărace.

Unde nu sunt bani se practică agricultura fără îngrășământ praf și fără soiuri modificate genetic. Pământul se pregătește cu cenușă și bălegar, semințele și răsadurile se fac din recolta trecută, iar ce iese, iese din priceperea omului și după cum vrea Dumnezeu.

De asta ne slipesc nouă ochișorii, când ne gândim la roșiile din grădina bunicii. Gustul legumei ăleia, fără adaos de nitroglicerină, coaptă de razele soarelui și de bătaia vântului, nu la lampă și nici în seră, e ceva ce se pierde prin orice metodă de grăbire și optimizare modernă.

Nu e de mirare că ne îndreptăm imediat privirea spre eternul ”la țară” când vrem să Continue reading