New York, 1901: Oscar Spate, un afacerist britanic, vine cu o idee inovatoare din categoria “afaceri cu statul”. Achită suma de 500 de dolari administraţiei parcurilor pentru a instala bănci cu plată în locul celor obişnuite. Administraţia este de acord, iar în Madison Square Park vizitatorii sunt obligaţi să plătească suma de 5 cenţi pentru a se aşeza pe bancă. Un fel de parcări Dalli, dar pentru pietoni.
La scurt timp, cetăţenii New York-ului se revoltă, pretinzând că prin taxarea băncilor li se încalcă drepturile. Aproximativ 1000 de newyorkezi ies în stradă şi se manifestă violent în faţa hotelului Fifth Avenue. Două zile mai târziu, administraţia renunţă la bancile cu plată instalate de Oscar Spate. Peste 10 mii de newyorkezi se adună în Madison Square Park pentru a sărbători victoria.
România, 1907: În Moldova şi Oltenia, afaceriştii evrei deţineau majoritatea cârciumilor şi a terenurilor arabile. Ţăranii moldoveni se îndatorează peste măsură în damigenele evreieşti şi sunt ameninţaţi cu pierderea contractelor. Deşi munca pe terenurile arendate de proprietarii evrei se asemăna sclavagismului, pentru ţăranii moldoveni şi olteni era singura sursă de venit.
Speriat de datorii şi de gândul înfometării, ţăranul îşi agaţă barda de cingătoare, îşi ascunde nevasta în fânar şi iese la răzbel. Iniţial în satul Flămânzi, mai apoi pe tot teritoriul ţării. Proprietarii de cârciumi şi terenuri sunt ucişi sau răniţi. Mochi Fischer, principalul arendaş, reuşeşte să fugă din ţară. La mai mult de o lună după declanşarea revoltei, armata română intervine cu tunurile, distrugând complet mai multe sate şi omorând peste 10 mii de ţărani.
Primii ani ai secolului douăzeci, newyorkezi şi români revoltându-se pentru apărarea drepturilor. Drepturi diferite, cauze şi justificări diferite, finaluri asemănătoare dacă luăm în considerare numărul fatidic 10 mii:
Peste 10 mii de newyorkezi s-au adunat în Madison Square Park pentru a sărbători victoria.
Peste 10 mii de români au fost ucişi de armata română.






Păi comparația nu trebuia făcută cu abolirea sclavagismului la americani? O răscoală contra orânduirii este tratată peste tot cam la fel.
Rascoala de la 1907 nu are treaba cu abolirea sclavagismului. Taranii nu s-au revoltat pentru ca erau obligati de cineva sa munceasca. Problema lor era ca nu aveau unde, sau munceau in conditii grele pentru venituri mizere. Un fel de sclavagism reformat, cum vedem si astazi 🙂
Eu am facut doar o paralela intre preocuparile civice ale inceputului de secol. Aceeasi perioada.