Acolo se moare pentru ideea de democrație, se știe că se moare și nu se dă înapoi. Îți tremură carnea pe tine de frică, milă și admirație pentru ei în același timp.

Cum așa e românul, abia așteaptă să-și pună în cap cenușă pentru ceva, mai mult de jumătate din articolele pe care le-am citit despre revoluția de acolo aruncă cu mânie în noi, românii, pentru cât de blegi suntem comparativ cu ei. Cum stăm și acceptăm mizeriile politrucilor și nu ieșim în stradă decât câteva muște.

Țin neapărat să le amintesc acestor degrabă acuzatori că și românii au fost la fel de curajoși ba chiar poate și mai curajoși de-atât. Când românii au făcut revoluție comunismul nu era ceva de ascuns sub preș, Rusia nu era reformată public și noi nu știam altceva în afară de plaga roșie. Continue reading