Aţi observat că, de aproximativ o lună, toată presa este total dedicată subiectului “criza din Grecia”?
Nu mă refer doar la presa românească; foarte multe dintre articolele “româneşti” sunt oricum traduceri din presa internaţională. Dar intraţi pe ăştia mari (BBC, Euronews, Spiegel, Le Figaro, etc). Negreşit veţi da peste Grexit şi peste privirea încruntată – de erou negativ periculos – a lui Tsipras.

Este un subiect, într-adevăr. Dar mi se pare totuşi anormal de multă atenţie acordată. Parcă nici Putin nu s-a bucurat de atâta băgare în seamă anul trecut, când a invadat Ucraina. Vă amintiţi să fi fost aşa tărăboi despre criza din Irlanda? Sau despre datoriile Italiei şi Spaniei, care sunt mai mari decât ale Greciei?

Toate acestea sunt fapte. Ce urmează reprezintă doar interpretarea mea, posibil greşită. În acest buluc jurnalistic dedicat grecilor, am observat câteva elemente comune. Presa centrală, în integritatea ei, pare cumva loială unei direcţii generale.

Din punctul meu de vedere, subiectul este tratat tendenţios. Articolele conţin formulări şi insinuări mai mult sau mai puţin discrete – în funcţie şi de capacitatea intelectuală a jurnalistului de la tastatură.
În presa noastră, discreţia nu a fost o preocupare. Aşa arată titlul de primă pagină din Gândul:
Continue reading