Becali, steaua fotbalului românesc

gigi becali2Steaua s-a calificat în play-off-ul Champions League. Se discută despre vreo 10 milioane de euro care vor intra în conturile clubului. Gigi Becali anunţă întăriri.

Încă un an în care fotbalul românesc, la nivel de cluburi, există în Europa doar datorită Stelei. Restul s-a făcut de băşcălie, ca de obicei, cu scoruri rotunde de 0-3 şi 0-5.
Becali este un incult instabil emoţional şi ulciorul nu merge de multe ori la apă? Până la urmă, incultul instabil va da cu el de pământ.

Probabil aşa va face, într-un final. Şi totuşi… de vreo 15 ani, apa e rece şi ulciorul încă teafăr.
S-au jucat nişte meciuri cu Real Madrid, Valencia, Chelsea, Lyon (în perioada lor de glorie), o semifinală de Cupa Uefa.
Şi, în incultura lui instabilă, Becali a crescut jucători pentru export. Ultima dovadă este Nicuşor Stanciu, fotbalist cules de la Vaslui în urmă cu 3 ani.
Continue reading

Ţara mea de doliu, ţara mea de dor

doliu national“Executivul a aprobat în şedinţa de miercuri Hotărârea de Guvern privind declararea zilei în care va fi înmormântată Regina Ana, 13 august, zi de doliu naţional pe teritoriul României.”

“Nu vor fi funeralii de stat pentru că nu se poate. Regina Ana nu a avut cetăţenie română, ci doar britanică şi franceză. Oricum nu s-au luat în considerare funeralii naţionale, ci doar declararea zilei de 13 august drept zi de doliu naţional”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Un moment trist, într-adevăr. Moartea nu poate aduce altceva. Mai ales dacă este vorba de o persoană publică, recunoscută de unii ca regină.

Totuşi, mi se pare ciudăţică situaţia – În România o să fie doliu naţional pentru regina Ana, dar nu şi funeralii de stat. Pentru că regina nu a avut cetăţenie română.

Regina Ana (a României?) s-a născut la Paris, s-a măritat la Atena, a trăit în Italia şi Marea Britanie. Şi a murit în Elveţia.
Continue reading

Care-i până la urmă ținta justiției?

Suntem furioși. Ne-au furat ăștia țara, viitorul, viitorul copiilor și tot ce-ar fi putut fi dacă un sfert de secol România nu ar fi fost condusă de niște gunoaie.

Nu-i de mirare că vrem să-i vedem chinuindu-se în focurile iadului, despuiați de averile crescute pe spinarea noastră, prinși în gratii groase și hrăniți cu cir, eventual trași pe roată. Zău dacă o abordare medievală nu ar fi pe deplin meritată…

Dar, și e un dar mare cât casa…

Care ar trebui să fie prioritatea justiției într-un sistem sufocat de corupție? Pedeapsa sau curățarea sistemului (între noi fie vorba, pedeapsa ca scop principal nu mai e de multă vreme acceptată în sistemele moderne)?

Văd peste tot oameni supărați de pedepsele mici și îi înțeleg; după cum spuneam, e normal să te simți sfidat și luat peste picior când vezi un hoțoman din ăsta abia atins de justiție. Dacă trecem însă peste partea de simțit și gândim pragmatic, înțelegem de ce metoda asta se practică mai peste tot, nu numai la noi: Continue reading

Prinţesele izmenite şi picătura chinezească

aer conditionat
– Faceţi ceva cu aerul condiţionat, aşa nu se mai poate!
– Poftim?
– Nu se mai poate! Tot blocul se plânge din cauza voastră!
– Doamnă, dar…
– Îi faceti ceva sau îl opriţi! Eu vă zic frumos acum, nu vreau să ne certăm.
– Dar ce s-a în…
– Păi e posibil aşa ceva?! În fiecare zi să îmi picure apa în geam? Picură aerul vostru la mine în geam. Nu se poate aşa ceva!

Doamna revoltată este vecina de la parter. Eu stau la etajul 8, ultimul. Ce să vezi? Într-un mizerabil bloc fără izolaţie, sunt mândrul stăpân a vreo 40 de Celsiuşi, când afară sunt 30. Da, se întâmplă să pornesc aerul condiţionat.
Continue reading

Anul Maimuţei de Foc

maimutaBerceni, 1 august, anul maimuţei de foc

S-au anunţat 38 de grade la umbră. Săptămâna trecută ne-au tăiat plopii, deci am scăpat. Nu mai avem umbră. Blocurile s-au înroşit şi fumegă: sunt înconjurat de pereţii unui cuptor. Cirip, cirip! sunt păsărica din Berceni şi aştept să mă coc.
Să mă ardă Maimuţa de Foc.

Nu pot să gândesc, am zgomot în cap, ideile sfârâie seci. Le dau prin ulei? Aş merge la terasă, dar mă înghite asfaltul topit. Bere voieşti? Ţigăncile şi-au făcut fotolii din peturi şi lasă zeamă. Zeamă de ţigancă grasă, perpelită la soare, frământă borhotul cu tălpile goale. S-au strâns la gura metroului şi scot de sub fuste banane. Îndeasă banane, îndeasă jăratic, îndeasă borhot.
În cur la Maimuţa de Foc.

Sportivi şi farsori

halepAm adormit spre dimineaţă, puţin panicat; nu ştiam ce mă tot zgârie prin urechi. M-am liniştit, era doar scherlăitul hienelor care muşcau din Halep acu’ vreo două luni.
Ce să-i faci? Nu şi-a pus racheta-n cui, nici n-a ieşit din top 10, încă se ţine. Ba chiar a redevenit numărul 3 mondial.
Voi, cum o mai duceţi? Tot cu scherlăitul? Tot potăi?
În seara/noaptea asta, Simona Halep va juca două finale la Montreal, turneu Masters Premier 5. De ce se află în această bizară situaţie, testată recent doar de ireala Serena Williams?

Pentru că ieri, Simona a avut o partidă foarte dificilă în semifinale, împotriva numărului 2 mondial, Angelique Kerber. Şi după ce a triumfat în trei seturi extenuante, s-a gândit că nu ar fi politicos s-o lase baltă pe Monica Niculescu. Aşa că a mai tras o dată aer în piept şi a câştigat încă o semifinală, la dublu.
Continue reading

Germania şi-a făcut echipă de refugiaţi

Un interviu cu Yusra Mardini, înotătoarea de 17 ani care a părăsit Syria anul trecut.

Nemţii şi-au făcut echipă olimpică doar din refugiaţi. Asta înseamnă că i-au verificat, analizat, sortat. Ştiu care sunt alergătorii, înotătorii, aruncătorii de diverse.

Acelaşi lucru probabil se face şi la scară extinsă, în toată cumunitatea refugiaţilor primiţi anul trecut:
Medici, ingineri, mecanici, dulgheri, profesori, necalificaţi, avocaţi, infractori – toată gama de profesii şi oameni feluriţi, ca în orice comunitate albă, neagră, galbenă.

Nemţii, cei direct responsabili cu problema şi cei care o simt zilnic pe pielea lor, au făcut Echipa Olimpică a Refugiaţilor.

Ce facem noi, românii? Noi care privim problema relaxaţi în fotolii, spărgând seminţe şi scuturându-ne barba de bere. Există şi la noi trei categorii:
Continue reading

Un bocanc înfipt în gât

monkey-sniper-2“Fiscul vrea sa primeasca, fara un mandat judecatoresc, ‘toate detaliile disponibile cu privire la identitatea detinatorului cardului’, ori de cate ori se efectueaza plati electronice cu cardul bancar prin intermediul POS-urilor, se arata intr-un proiect de act normativ pus in dezbatere publica de Ministerul de Finante. In plus, Fiscul vrea sa primeasca date precum: ID-ul comerciantului, numarul si valoarea bonului fiscal, precum si data, ora si minutul emiterii bonului fiscal.”
(Conform Hotnews)

Dacă într-adevăr se aplică aberaţia asta, mă gândesc foarte serios să nu mai folosesc cardul pentru cumpărături. Va veni şi vremea în care liderii lumii civilizate vor interzice tranzacţiile cash.

Prin părţi mai vestice, deja se uită lumea ciudat la tine dacă scoţi una de 50 euroi. Dar până ajunge valul civilizaţiei şi la noi, o să fiu un primitiv, un sălbatic.
Să nu mai pună dom’şoara din Cora întrebări inutile, îmi personalizez tricouri cu “Plătesc doar CA$$$”

De ce mă irită la maximum propunerea ANAF? Pentru că nu îi văd rostul. Iar primitivismul şi sălbăticia care mă guvernează sunt din categoria “Eliberează-te de tot ce nu înţelegi!”
Continue reading

Therme te face neprost

thermeV-am povestit AICI despre prima mea experienţă la Therme. Nu am fost pe de-a-ntregul mulţumit, principala problemă fiind asta “Idee austriacă pusă în practică de români”
Eh, am mai încercat o dată. Şi am făcut-o mult mai inspirat. Pentru mine, toate zilele sunt la fel, nu există duminici şi sărbători legale. Atunci, la ce să mă îmbulzesc în zilele când tot norodul are liber? M-am dus frumos, elegant, într-o marţe roz.

Superb! Da, am reuşit să admir şi să savurez spa-ul ăsta în toată splendoarea lui. Nu m-a mai impresionat într-atât de mult apa de vreo şapte ani; pe vremea când pluteam între insule greceşti şi vedeam fundul mării, 20 de metri sub mine.

Tot ce nu a mers bine data trecută acum s-a rezolvat. Nu mai aşteptai juma de oră pentru o bere, aveai loc la masă oricând, nu mai ceda sistemul, nu mai nimic! Cu de vreo trei ori mai puţini clienţi, Therme chiar funcţionează aşa cum a fost gândit. Fie şi sub administrare românească.
Continue reading

Înțepenire

”Ieri am fost la piață, i-am zis eu vreo două…”

”…”

”Păi, ce credea el? Auzi, să-mi arate mie roșii galbene, c-oi fi de ieri de azi!”

”Așa?”

”Da, măi, dar l-am pus la punct. Roșiile trebuie să fie roșii, c-așa e de când lumea… pffff, dacă vedea bunicul roșii galbene…”

Eu n-am zis nimic, am continuat să mă țin de volan și doar mi-am trimis ochii peste cap, imaginându-mi-o pe mama școlind piețarul despre blasfemia comisă cu roșiile alea galbene pe tarabă.

Le Maître, care stătea cumințel în aceeași mașină, a scăpat un mormăit de îndoială și imediat i s-au cerut explicații. Și s-a lansat, spre amuzamentul meu, într-o istorie lingvistico-grădinărească a roșiei, amintind de italianul pomodoro – măr de aur – care nu poate să vină decât de la niște roșii galbene și terminând en fanfare cu informația unui soi galben și dolofan, cultivat de când hăul la noi, în mai josul țării. Continue reading