Rating și sabotaj

Review-ul/ratingul a ajuns unul dintre cele mai importante, dacă nu chiar cel mai important(poziționarea brandului mi se pare încă în frunte), criterii de consum modern. Lucru absolut normal de altfel, părerea unui client fiind străină de criterii de marketing și interese.

Din păcate, pe lângă expunerea prostiei strălucitoare de care poate da dovadă poporul consumator și care vine la pachet cu orice platformă de exprimare publică, un fenomen mult mai găunos începe să-și arate colții – sabotajul.

Două exemple la cald:

  1. Filmul Două Lozuri, produs independent pentru public(știm și noi câte filme pentru public se fac în țara asta, le numeri pe degetele de la o mână) primește feedback excelent de la spectatori. Nu durează mult și se mobilizează o comunitate de suricate să-i dea nota 1 pe imdb…

De ce? Unul dintre băieții umflați de bani de hoțiile părinților, cu un obraz atât de gros că de multe ori face pe victima în fața antipatiei atât de meritate pe care i-o arată păgubiții, e implicat în film.

Așa că se trezesc deștepții să-și bată joc de produs, de munca unei echipe, de viitorii producători și de public, ca să-l pedepsească pe gigelul respectiv. Nu notează filmul, îl sabotează. Continue reading

O nouă campanie, aceeaşi mizerie

S-a întâmplat seara trecută. Staţi liniştiţi, nu este o fotografie de priveghi, d-l Ion Iliescu este bine, sănătos.

iliescu

Două luni până la alegeri, se aud vulturii ţipându-şi pofta de ciolan în putrescență. Stolul necrofagilor, impropriu numit “Stânga românească”, se aruncă în zborul decisiv.

În emisiunile politice impozante prin audienţă, se votează cel mai bun preşedinte, cel mai bun guvern, cel mai luminat partid. PSD-iştii se încolonează disciplinaţi, purtându-i cucernic poza unicului lider. Uluiţi, telespectatorii îşi şterg lacrimile, sting lumânările, izbucnesc în urale şi aruncă petale de trandafir spre televizor.

Se termină oda, s-au ridicat pe hote şi aburii malahiei de grup. Acum începe asaltul, tunurile sunt pregătite, conectate la vidanjere. Toată lumea atacă pe flancul lui Iohannis, acolo e rost de izbândă.
Absolut întâmplător, apare petiţia pentru demiterea preşedintelui: Referendum pentru demiterea preşedintelui României, Klaus Iohannis (link)
Continue reading

Jos cu chiaburii!

O cumplită frământare națională fierbe mocnit pe subiectul pensiilor mari (bine, e mai extinsă – salariilor mari, vecinilor cu casă mare, băiatului ăla tânăr cu mașină șmecheră).

Aici intră în joc mentalitatea anti-chiabur, atât de adânc și de eficient săpată de comunism în mentalul pensionarilor de acum. Vedeți voi, în Epoca de Aur nu conta ce făceai și cum făceai în societate, că motive de invidie și ciudă nu prea erau.

Că erai frecător de mentă în cea mai inutilă slujbă din univers sau chirurg pe creier, tot parizer și pâine pe cartelă, tot dacie, tot televizor alb-negru(măcar la vedere, acolo unde conta)… și ce fericire, dom’le! să nu te simți prost că altu e mai important, învață mai bine, muncește mai mult, raiu’, raiu leneșilor, proștilor, ciudoșilor, raiul oamenilor mici.

Bineînțeles că și atunci erau bogați, nomenclaturiști îmbuibați cu lux și averi imense, doar că nu le vedeai expuse pentru toată lumea, plus că făceau parte dintre zei – iar averea zeilor e mult mai ușor de acceptat decât averea omului din societatea imediată.

Optica asta vorbește acum prin otrava vărsată imediat ce pensionarul nostru aude de o pensie de câteva mii de euro. Domnilor, cum e posibil? Eu să iau câteva sute de lei și ăla mii de euro? Huooooooo. Continue reading

Singura soluție: propria evoluție

Arhiepiscopul Teodosie, al Tomisului a fost plasat sub control judiciar, pentru 60 de zile.

teodosie

S-a întâmplat la câteva ore după reportajul realizat de Carmen Avram: “În numele banului, AMIN!” O producţie spectaculoasă, de mare audienţă, în care au fost prezentate punctual câteva dintre abuzurile Bisericii Ortodoxe Române. Preoţi protejaţi de preaînalţi şi preafericiţi, indiferent de gravitatea faptelor. Preoţi daţi afară din biserică şi ponegriţi de aceiaşi preaînalţi. Toate, decizii subiective, scandaloase, luate după legea lor, a preastăpânilor.

Cum pică din cer uneori coincidenţele astea… Să fie voia Domnului? Dimineaţa următoare, arhiepiscopul Teodosie este acuzat pentru luare de mită. Fabuloasa sumă de 500 euro!
Că DNA-ul este această “attention whore” nesătulă ştiam deja. Unde apare oleacă de crustă pe turta opiniei publice, hop şi ei!
500 de euro şpagă pentru un preot. Sunteţi sănătoşi la cap? Aplicând aceeaşi măsură pentru toată breasla preasfinţiţilor, ar însemna că de mâine ne cântăm singuri la parastas.
Continue reading

Inferno sau fâsâirea lui Tom Hanks

M-a dezamăgit, plictisit, enervat şi plictisit din nou, timp de două ore.
Scenariul pare scris de un licean abţiguit, pasionat de conspiraţii prostuţe. În permanenţă veţi fi chinuiţi de întrebarea “De ce a făcut aşa ceva?”
Personajele acţionează de multe ori ilogic, artificial, forţate să urmărească un fir fatidic. Forţate de cine şi de ce… nu avem habar.

Falsitatea descrie perfect şi jocul actoricesc. Personaje mai fade şi secătuite de carismă am văzut doar în producţiile low budget, notate cu mai puţin de 4 pe IMDB. Nu este cazul aici, Inferno a spart un buget de 75 mil.
Mare parte din vină o are şi dialogul pueril, lipsit de orice sclipire sau originalitate.
Banalităţi, clișee, cuvinte smulse cu forcepsul şi aruncate aiurea în conversaţii care-ţi scurtcircuitează sinapsele.
Continue reading

Altă pălărie

O nu știu ce trupă de actori a fost amendată pentru nu știu ce piesă jucată în public în nu știu care loc din Iași. Zic ”nu știu” pentru că nu m-a interesat destul subiectul, fiindu-mi destul de clar că amenda aia nu avea rost din moment ce piesa respectivă, cu limbajul ei cu tot, avea autorizație.

Pentru mine ăsta e lucrul greșit în conduita jandarmilor, nu faptul că era vorba de un produs cultural. În afară de faptul că mi-e silă de cum ceva ajunge sau nu cultură doar pentru că i s-a pus o etichetă care nu are nicio legătură cu valoarea produsului, nu înțeleg de ce cultura sau orice altă formă de manifestare creativă ar trebui să fie deasupra legii.

Pe bune, dacă într-un spațiu public sunt interzise prin lege sexul, limbajul vulgar și găluștele cu prune, de unde și până unde ar avea voi doi trompeți să și-o tragă în piață, vorbindu-și porno și înfulecând printre orgasme găluște cu prune de Bistrița, doar pentru că-s performeri? Continue reading

A picat din cer

– Acesta este un articol informativ despre supravieţuire.

picat-din-cer

Când eram copil, aveam tot felul de întrebări dubioase, unele imposibil de rezolvat chiar şi de somitățile absolute în orice domeniu (părinţii). Una dintre ele: De la ce etaj pot sări fără să mor?
Vă imaginaţi presiunea la care sunt supuşi părinţii în faţa unei asemenea întrebări capcană. Ăăăă… de la nici un etaj! Şi parterul e periculos!

Acum ştiu că există statistici şi limite umane – Cei mai mulţi dintre noi nu supravieţuim în urma unei căzături de la mai mult de 15 metri (etajul 4 sau 5).
Şi totuşi, există acele “virale” pe youtube cu rusul beat care se aruncă de la etajul 10, se scutură de praf şi încearcă să escaladeze clădirea, stil Spiderman: Hai să mai sărim o dată!

Progresăm în lista de întrebări infantile: Dacă sari din avion şi nu se deschide paraşuta, ai şanse să supravieţuieşti?
Mulţi ar fi tentaţi să răspundă că totul depinde de înălţimea săriturii/căzăturii. Parţial adevărat şi da, ai şanse, istoria ne-a demonstrat-o.
Continue reading

Drumul spre Deltă

delta“(…)

O lună mai târziu, am reluat filmările pentru Dracula’s Kitchen. Despicam valurile într-un coteţ de tablă, energizat cu motorină, înjurături şi pumni în cârmă. Plutea, ignorând fizica bunului simţ, ba mai mult, răzbea încăpăţânat prin curentul Dunării.

Are patru decenii de la ultima vopsea, pute a ulei ars, iar rugina l-a mutilat în hidosul bălţii. Îl doare-n pupă. Pufăie nervos fumuri întunecate, transpiră picuri de pucioasă, îşi zdruncină şoldurile în grinduri şi plauri.

Vlad şi-a înşurubat tunul de wild-life şi vânează himere deconspirate în legendele ghizilor. Aparatul foto turuie rafale de mitralieră spre puiul de acvilă plecat la cules de şobolani. „National Geographic scoatem aici, coane!”

La buza unui liman acoperit de stuf, o babă-şi spală zdrenţele printre nuferi. Aruncă doi paşi în larg, apoi trage îndărăt chiloţii lăbărţaţi în potrivnicia valurilor. Îi ridcă, umflaţi cu apă ca o pungă de plastic, le analizează sclipirile în soarele văratic, îşi clatină capul şi mormăie dezamăgită. S-au golit prea rapid prin puzderia de găurele. Ciuruiţi de timp şi vânturi, şi-au pierdut eleganţa, curbele luxurioase s-au pleoştit, seamănă mai degrabă cu un petic de năvod. Aruncă doi paşi în larg, apoi trage: şi-a scos năvodul la vânătoare de fâţe.
Continue reading

Vinovaţi pentru disfuncționalitatea României

romania

V-aţi întrebat vreodată de ce aproape nimic bun nu s-a întâmplat în ultimul sfert de secol? În afara unor timide creşteri economice, pompate cu forţa de Uniunea Europeană, România a simţit doar dezamăgirea sistemelor retrograde. Incapabili să construim un spital, să terminăm o autostradă, să ne plătim medicii şi profesorii; incapabili să găsim drumul spre normalitate, după 27 de ani.

Senzaţia mea este de periodicitate, de cercuri desenate cu tălpile în nisipul deşertului. Sau, mai în ton cu mohoreala anotimpului, de câine plouat care se învârte în jurul cozii, până se prăbuşeşte leşinat de foame.
Am trăit dezamăgirile cu repetiţie, ne-am antrenat să ratăm, să fim pierzători, până când disfuncționalitatea României a devenit normalitate.

Vinovatul identificat de mine este binomul. O colaborare malefică între politicieni şi presă: Binomul politică – mass media. Ei ne-au “condus” şi “informat” în postcomunism, ne-au ţinut în beznă fie din incompetenţă, fie din interes.
Continue reading

Seriale tv noi, toamnă 2016

Westworld

Serial HBO cu pedigree absolut perfect – distribuție ticsită de valoare, buget de zile mari, regizat de omul cu Interstellar, The Dark Night și de nevastă-sa (Burn Notice), scenariu după o carte decentă, grafică și cinematografie superbă (păi na, ai și cu ce lucra – lumea westernului și modernul laboratoarelor de robotică).

Așteptări mari și de la noi și de la producători. Deocamdată, după primele două episoade ne țin în faza de construcție, dar totul arată excelent – de la joc la atmosferă la idee. Continue reading