Mai ţineţi minte isprava românilor plecaţi la fur..muncă în Olanda? Au fost mai multe, evident. Mă refer la cea mai răsunătoare, furtul tablourilor de acum un an. Au forţat uşa galeriei cu un patent, au pitit „moneurile” şi „rembrantele” sub tricou şi au fugit cu ele în România, unde le-au ascuns în podul casei, îngropat în cimitir, pentru a le da foc, într-un final. Treabă de profesionişti. Plecăciuni poliţiei, care la un an după comiterea faptei, simte nevoia de a se pupa singură pe cozoroc. Şi nu oriunde, ci în presa olandeză, pentru ziarul NRC Handelsblad.
Continue reading
Despre talente
Sunt un fan al emisiunilor “got talent”. Aici includ si x,y,z Factor, Vocea şi alte derivate. Urmăresc de câţiva ani fenomenul, mă uit la înregistrările emisiunilor respective din Marea Britanie, S.U.A., Australia, Olanda (in this particular order). Uneori mă scârbesc tentativele băloase de a face audienţă ridicând pe podium morţii şi scheletele concurenţilor, dar sunt dependent de reprezentaţia în sine. De talentul neaoş, pur, autentic, genial.
Continue reading
Muscarici Casting Day – 5
Unul dintre primele mele “pacate”, din viata mea de baiat mare, a fost sa devin membru fondator in primul club de muscarit (pescuit la musca artificiala) din Timisoara. Am finantat prima hidrobicleta dedicata muscaritului, S1 waterbike, am organizat diverse actiuni de ecologizare a malurilor raurilor, ce n-am facut?
Continue reading
Nici o zi fără Bendeac
Ne-am fi gândit, la începuturile zâzaniei, că actorul Bendeac se va plictisi destul de repede de zgârieturile pisiceşti pe facebook cu alde actorul wannabe Badea. “Cât să dureze penibilul horcăielilor de cancan? Până la urmă, e vorba de contracte, de audienţe, de mulţi bani” Asta ne-am fi întrebat în urmă cu o săptămână. Acum, când sub dojenirile justiţiare ale actorului a picat însuşi Voiculescu, mă întreb un singur lucru: Cine e Bendeac?
Continue reading
Maxim – Mister Perfekt
Ca si fan Bundesliga, urmaresc meciurile din fiecare etapa. Si nu pierd nici unul.
Meciul zilei de ieri a fost Hamburg – Stuttgart: 3-3. Doar atat zic: Alexandru Maxim. Gol si pasa de gol. Mister Perfekt, cum il numeste antrenorul lui, Schneider.
Continue reading
Prima zi
– Petrică, nu se poate așa. Tu-ți dai seama ce ne poate face? Zi-i să și le taie că nu se bagă nimeni la ea.
Petrică intră, își luă cea mai serioasă mină posibilă și cel mai dur ton de care era capabil și se zborși la bruneta din pat.
– Femeie, mă faci de râs. Mă iau colegii peste picior, ce medic e ăsta de-și lasă nevasta să vină cu machiaj proaspăt și unghiile făcute la născut?
– Petrică, tu ești normal? Prima oară când mă vede copilul să nu fiu aranjată??
– Puișor, măcar unghiile… le e frică să nu te zgârii în travaliu, o să te doară și n-o să te poți controla. Continue reading
Sufletistul
Sunt un sufletist. Realizez asta în fiecare dimineaţă, când mă trezesc odată cu cei mai matinali cocoşi, pe sunet armonic de bormaşină. După 2-3 ore de somn, îmi ridic ochii picaţi în gură, mă rostogolesc până sub masa din bucătărie şi cad pe gânduri. Oare cum arată un apartament din care se aude bormaşina, în fiecare dimineaţă, timp de câteva luni? Cu sfânta pauză de duminică, bineînţeles.
Continue reading
Dragoste animalică
Citeam ziarul high quality Adevarul, când mi s-au priponit ochii în ştirea de maxim interes public despre aventurile găinuşii Chooky Wooky. Nu, nu vă dau link, ştirea este reală, credeţi-mă pe cuvânt. Nu aş fi în stare să inventez ceva atât de dramatic.
Continue reading
Calificaţi la baraj
Încep prin a reaminti ce am scris în urmă cu o lună, după meciul pierdut de naţionala de fotbal a României la Bucureşti, împotriva Turciei. Fragmentul este preluat din articolul „Trei culori”, publicat în numărul 11 al ziarului „Vocea din Castel”:
Continue reading
Aventuri bancare
Niciodată nu am fost un fan al băncilor. Le-am privit reticent, cu sfiala australopitecului ce urmăreşte de la distanţă lemnul aprins de fulger. Tiptil, tremurând, tot mai aproape, se încordează, aruncă un bolovan peste flacăra diabolică şi fuge în cavernă.