Pentru cei mai puțin tech savvy (ce tare joc de cuvinte am făcut, i-am etichetat pe cei care nu le au cu chestiile astea printr-o formulă din cercurile celor care le au – de tipul – unde e Careiul? Cum, nu știi? E lângă Căplău) early adopter se referă la un individ care folosește extrem de rapid tehnologia nou apărută.
Și din punctul ăsta de vedere (printre atâtea altele) sunt un tip paradoxal, genetic vorbind la mine genele paradoxale sunt umflate cam ca la Zenon așa… Deși concurez cu generația nativă digital (adică îmi pui un gadget nou în mână ți în câteva minute ți-l folosesc fără probleme) și am avut întotdeauna acces la tehnologie, ieri, pe când îmi făceam cont de twitter m-am aplecat un pic asupra istoriei personale din punctul ăsta de vedere.
În facultate a apărut internetul la cămin, o mișcare salutată cu entuziasm de toată lumea în afară de mine. În cameră erau două computere, al meu fiind de la distanță mai performant.
”Nu vreau internet, chestia asta o să omoare comunicarea adevărată, o să stăm ca ploșnițele cu ochii în ecran ( este știută din bătrâni fascinația eternă a ploșnițelor față de ecrane) și nu o să mai vorbim cu adevărat” Continue reading