Ai ceva de zis?
Superb da? O campanie care spune clar – femeile sunt prea vite ca să poată conduce o mașină, deci înțelegeți și voi că nu are rost să te iei de ele, mai bine dați-le lalele.
Nici nu mă obosesc să dezvolt cât de greșită e abordarea, vă dau la urmă două articole care o fac, dar aș fi extrem de curios să văd care a fost briefingul de la care s-a pornit, pentru că dacă acolo era o premisă feministă sau ceva cu respectarea femeilor aș putea râde vreo 3 săptămâni încontinuu. Continue reading
La agheasmă și Salam avem dezlegare, se știe din strămoși. Hai să avem și un pic de legare, nu doar dezlegare, dacă tot batem câmpii cu justiția modernă aplicată în societatea medievală românească.
Subiectul de mare vâlvă perindat prin ochii și gurile consumatorilor de media este, mai nou, grațierea lui Gică Popescu. S-au făcut sondaje, petiții online, și-au dat cu părerea toți volubilii nației, de la Fane Cotgolescu până la Ponta și Crin Antonescu. Probabil singurul care nu a participat la dezbateri a fost chiar Gică Popescu. Da, până în prezent, Gică Popescu nu a făcut cerere de grațiere. Nici nu sunt convins că o va face.
Nu știu nici dacă o fi bine să îl grațieze și să-i ierte păcatele dumnezeul Cotrocenilor. Da, mi-aș fi dorit foarte mult ca Gică să nu fie acum la închisoare, dar în contextul unei neimplicări în haznalele becaliene. Îi înțeleg perfect pe cei care susțin grațierea, dar și pe cei care doresc opusul. Ce nu pot însă înțelege este argumentul cules parcă din jurnalele suferinzilor de candoare supurantă:
“Dacă se ia decizia grațierii, se recunoaște greșeala justiției și se subminează respectul față de justiție” Poftim?! S-au vârât la închisoare, într-un mod gălăgios de strident, câțiva rinoceri betegi, cu corn tocit, și deja aberăm despre “respectul față de justiție”? Am tot auzit până la amețeală și regurgitație teoria conform căreia deciziile justiției nu se comentează. Nu mai e Dumnezeu corifeul hoardei “crede și nu cerceta”, ci justiția română.
Continue reading
Normal că o să încerc asta acasă! Un compresor sh găsesc pe la 300 de lei, dar poate merge sa folosesc si o pompă de bicicletă. Iar pompă de vid găsesc la 100 de lei. Plăcerea de a avea în casă corpuri ce se deplasează cu viteze supersonice, neprețuită.
Diario El Argentino: “Selecționata a jucat prost și a remizat fără gol cu România la Budapesta”
Nu pot să cred că presa “din afară” încă nu s-a săturat de gluma asta. E atât de veche și de penibilă încât îmi e rușine de rușinea celor ce o folosesc cu fiecare ocazie. E la fel cum te-ai amuza pe seama unuia cu numele de Marcu sau Anton.
Suntem sătui până în fosele nazale de glumițe cu “meleaguri țigănești” și Budapesta.
Tentativa lor de a fi ironici este și mai penibilă atunci când îți dai seama de evidenta greșeală intenționată. Oricât de mic ar fi un stat, nu ai cum să îi greșești capitala în titlul unui ziar național.
Continue reading
Toate pactele, declarațiile sforăitoare, alianțele întru pacea și bunăstarea economică stau în picioare exact până în momentul în care vreun jucător important ar avea de suferit, oricât de puțin, din cauza lor.
O să spuneți că Ucraina nu face parte din UE, NATO sau alt garant din ăsta suprem al colaborării și prieteniei între state. În regulă, credeți că dacă România ajunge să fie vreodată atacată de ruși o să pună restul uniunii europene mâna pe arme sau NATO o să-și adune flota și-o să vină să ne apere granițele? Dă-i dracu de țigani, uite ce-au făcut de i-au provocat pe bravii sovietici… Continue reading
“Dacă ar fi avut un gram de patriotism cei din Guvern, nu am fi fost aici să spunem «Jos Guvernul!». Unde este patriotismul celor care ne conduc? Dacă astăzi eram auziţi, nu eram în această piaţă să spunem «Jos Băsescu!» De ce jos Băsescu? Pentru că pe vremea lui a fost modificat Codul Muncii în interesul altora, nu al cetăţenilor României” (Nicolae Pavelescu, liderul sindicatului Dacia)
Astăzi s-au strâns peste 10 mii de cetățeni la Mioveni pentru a protesta. Vor un program național pentru învățământul profesional și, atenție… Autostrada Pitești – Sibiu! Eu credeam că am căzut cu toții de comun acord și am stabilit irevocabil menirea pozei de mai sus: O glumiță politică aruncată pentru amuzamentul gloatei.
Dar, se pare că au existat cetățeni, inclusiv lucrătorii de la Dacia, care au luat glumița în serios și s-au speriat că autostrada construită din cariocă se termină la Rm. Vâlcea și nu ajunge în Sibiu. Protestul a durat aproximativ o oră, a fost deschis prin intonarea imnului național și s-a terminat fastuos printr-o horă.
Continue reading
Știți foarte bine ce tată dulce, exemplar și sever sunt, toate simultan și în același timp… nu știu dacă știți, dar vă spun eu acum că am declarat sus, tare și public că la mine în casă asta mică nu o să miște în front și că din vorba mea nu se iese iar dacă nevasta o să îi dea prea mult nas lui fiică-mea, am să le atârn pe amândouă de urechi pe sârma de uscat rufe.
Și cum la mine cuvântul e sfânt, așa și este – când spun eu ceva zici că scriu pe tablele dreptății așa de rapid se execută toată lumea, lucru ce duce la o familie extrem de armonioasă și fericită, că doar asta se petrece când în casă stăpânește un bărbat adevărat.
Câteodată însă cuvântul meu e lege mai ia și niște întorsături neașteptate… nu știu ce mă bâzâia soția la cap cu o cadență de mitralieră sonică, în timp ce eu Continue reading
Marți, 4 martie 2014, va rămâne o dată înfierată în istoria justiției din România ultimilor 24 de ani. Și când spun “înfierată” mă refer la sensul de bază al cuvântului, nu la o stigmatizare denigratoare. Nu sunt în măsură și nu am de gând să pun la îndoială decizia finală a judecătorilor. Vreau doar să remarc intuiția pe care am avut-o cu câteva ore înainte de pronunțarea verdictului.
Am anticipat corect atitudinea agresivă abordată de justiția română în ultimii 2 ani. Posibil una corectă, dar într-o antiteză ilară cu deciziile luate – în mare de ACEIAȘI JUDECĂTORI – înainte de 2012. Din acest motiv nu pot să mă gudur ca un cățelandru ce coțăie cioturi de salcâm, crezând că sunt cățele cu pedigree.
Continue reading
Cin’ să fie? Cin’ să fie? Ca de obicei avem de ales între dracu, tac-su și amantă-sa și, tot ca de obicei, tare mă tem că șansele cele mai mari le au cei mai buruienoși dintre candidați.
Clic pe nume și apoi pe votează.
Ia să vedem cum stau procentele, cel puțin printre candidații care par în luptă acum. După vot dați un share la articol, să-și dea cu părerea toată lumea să vedem care-i papanașu cel mai pufos acum și cum evoluează lucrurile până când vine momentul să alegem pe bune. Continue reading
True detective poate fi inclus fără nicio problemă în manualele oricărei școli de televiziune/film ca exemplu de serial realist. Absolut orice aspect, de la personaje și relațiile dintre ele până la acțiune, intrigă, rezolvări este extrem de credibil scris și la fel de bine jucat și regizat.
În stilul lui serialul nu are absolut nicio parte slabă, nicio greșeală. Începe lent și aparent superficial, așa cum e normal pentru genul ăsta (nu-ți aruncă nimeni cu cât de super formidabili sunt protagoniștii deși au farmecul lor din prima și nu ți se Continue reading