“Oamenii o să se ducă şi o să cumpere 100 de cartele şi o să le vândă în piaţă la Vitan, pentru că nu ai cum să pui o interdicţie la cumpărarea cartelelor. Sigur se va dezvolta o piaţă de achiziţie a mai multor cartele pentru a fi revândute. După părerea mea, legea aceasta vizează în primul rând teroriştii.
Un om de afaceri sau un politician poate să trimită oricând pe cineva să ia o cartelă şi să se oprească pe stradă să-i zică unui amărât să cumpere cartele”
(Mihai Belu, Director General – Anchete și filaj)

Traducere: Stați liniștiți, dacă nu vreți să fiți ascultați, e simplu, domne! Păi găsiți cartele la negru, din alea fără cenepeuri. O să duduie piața subterană de cartele, suficiente pentru toată lumea. În Vitan la piață, câte vreți!
Și nici oameni de afaceri nu spionăm. Păi ce, ăia nu au o secretară, un cofetar, un amărât care să ia cartela pe numele lor? Doar teroriștii n-au. Ăia sunt retardații pământului. Nu-i duce capul să își cumpere din Vitan și nici secretare n-au.

La fel de bine d-l Belu ar fi putut să ne ureze ceva buruienos de Paște și să ne ungă un mir bucal în frunte. Eșența mesajului ar fi aceeași, dar exprimată laconic.