Prostia din televizor

badeatvDe vreo șapte ani am renunțat la serviciul de televiziune prin cablu. Nu a fost o ambiție prostească, ci un rezultat al hazardului. Mai am momente când mă apucă puțin melancolia perioadei de telespectator. Amintirea stării de vegetare clocită, în care îmi goleam mintea de orice idee și butonam privind în gol, cu saliva atârnând în colțul gurii.

Ieri am rămas singur într-o cameră cu dragostea tinereții timpurii, televizorul. Am vrut să reaprind amoruri stinse de vreme și am băgat degetul, am împins butonul roșu. Am împins cu tremur și emoție până când minunea s-a luminat și a prins grai:

“M-a adus o mămăiță aicea, să văd aicea ce focar de infecție este”. Era Sorin Oprescu, cel mai luminat dintre bucureșteni, alesul minților moderniste și cultivate ale capitalei. Discuta ceva despre un complex de servicii sociale…neinteresant. Simțind cum mi se urcă depresia în creștet, am schimbat rapid pe alt “post de știri”.
Continue reading

A murit

A murit autorul cărții mele preferate și omul datorită căruia mi-am zis, copil fiind, că odată am să scriu o carte la fel de puternică, magică și fermecătoare în stil  ca cea pe care tocmai o terminasem de citit.

Da, o sută de ani se singurătate.

Când voi fi mare, vreau să mă fac Ponta

campia-turyii-vt-4-680x365Ca un bun cetățean, ghidat de principii civice sănătoase, îmi place să fiu permanent informat de manifestările societății. Drept urmare, de fiecare dată când am timp, arunc o privire fugitivă peste live streaming-urile posturilor de știri.

Și cum țopăiam azi dintr-o deontoloagă-n alta, cu ochii bulbucați și gura căscată, iacătă nimeresc exact în focarul deontologiei, Antena3. Nu o să ghiciți vreodată cine era la Antena. Nu o să ghiciți. Era Ponta, mă. Șoc!

Dar era îmbrăcat în costum de pilot militar. Tocmai ce-l plimbase un pilot american cu F16-le. Cum ar zice un cunoscut politolog și James Bond wannabe “Deci, așa ceva…” Mă uitam cam într-o doagă la Victorașul cel Viteaz și nu aveam cum să nu îl invidiez. Băi, ăsta a fost apt medical pentru supersonic. Și nu s-a dat jos verde la față, în ciuda staturii de baschetbalist. Bun băiat.

Premier, viitor președinte, procuror, noul Titulescu, doctor, fotbalist, baschetbalist, ginere de Sîrbu, copilot de raliu, acum și copilot de supersonic. Văleu, muică! Când voi fi mare, vreau să mă fac Ponta. Victor-Viorel Ponta.
Continue reading

În comunism era stabilitate

Nu are rost să ne ascundem după deget, în comunism era stabilitate. Nu tremurai pentru un acoperiș deasupra capului, nu tremurai nici după un loc de muncă, nici ca să ai ce pune pe farfurie.

Dacă nu erai unul dintre dușmanii partidului, conducătorului iubit și implicit poporului în general, toate lucrurile de mai sus veneau de la sine. Mă uit cum generațiile care s-au angajat și au muncit pe vremea aceea nu au nici cea mai vagă idee prin ce trece un tânăr care-și începe profesia acum sau la ce presiune e supus sau care e ritmul de muncă în mediul privat.

Continue reading

Experiențe vaginale cu o cârtiţă

x-hamster“…Îi admiram bunătăţile şi fierbeam de ciudă, strângând în mână un ciot ofilit. Şi cum mi se topeau ochii peste ogorul ţaţei Corina, văd în capătul pârleazului o fătuşcană cu chip măsliniu şi părul negru, despletit, jucând în vânt ca o coadă de lup. Venea Magdalena lu’ Măgădan cu un sac de costreie, călărind un măgăruş deşirat şi plin de spume. Venea agale spre mine, zâmbăreaţă, muşcându-şi gentil buza de jos şi ştergându-şi cu mâneca boabele de năduşeală împoponate pe fruntea negricioasă.

A descălecat măgarul şi se apropia cu paşi apăsaţi, sfărmând pământul uscat sub călcâiele goale. Îi jucau ţâţele sub cămaşa transpirată mai ceva ca ugerul vacilor când se întorc vara de la izlaz. Am vrut să o salut din priviri, ea a vrut să mă soarbă. Şi-a lăsat coapsele goale, arcuindu-şi trupul subţire şi lung. Ne-am prins în braţe şi ne-am prăvălit acolo între cioturile de varză uscată. Şi-am început să-mping, să mă opintesc, să mă sufoc şi iar să-mping, de se cutremura ogorul şi zburau brazdele din copitele măgarului speriat de aşa vuiet şi urlete.
Continue reading

Suntem țara femeilor deștepte

Men_ff40f6_2617710România s-a clasat pe locul al treilea la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete. Au participat 23 de state europene și 6 din afara continentului, printre care SUA și Japonia. Nici o surpriză pentru mine; dintotdeauna am știut că avem femei deștepte. Mă întreb totuși, măcinat de ghionturi enigmatice, de ce există un concurs internațional de matematică PENTRU FETE?!

Pe vremea mea, olimpiadele școlare nu se organizau în funcție de sex. Adevărat, performerii probelor de matematică, fizică, informatică erau în mare parte băieți. Dar nu credeam că se va ajunge la așa ceva. Ce-o fi fost în mintea organizatorilor? “Dragele taicii, ați fost o prezență simpatică în anii trecuți, dar hai să fim serioși. Luați-vă jucărelele și fuguța la joacă acolo, între voi.”
Continue reading

Tata de fata II

Ieri.

Avusesem o dimineață/primă jumate de zi extrem de nenorocită, frig, umed, efort absolut degeaba. Totul încununat de o teribilă și infinit de pătrunzătoare durere de cap.

Vine fiică-mea la mine, cu ochii ăia mari mari mari de căprioară și-ntreabă rugător:

– Tati, jucăm cu puzzle-ul pe care l-a cumpălat mama ieri?

– Ioana, tati nu poate, îl doare așa de tare capul că nu se poate concentra la nimic, mai ales la puzzle-ul de ieri. Lasă că vine mami și se joacă ea.

O văd că-și lasă tristă capul în jos și după aia începe să se fâțâie pe lângă scaunul meu. Se ridică pe vârfuri, își întinde mânuțele, mă prinde de-o ureche și mă Continue reading

Corniţă albă

happy_lamb_by_friendfrog-d6e0ycgŢop, ţop, corniţă albă, bucălaiule!
Îţi joacă ş-acum puful în iesle, în vânt, în hore de gâze, cu iz de pământ. Reavăn de laptele supt. Vărsat printre buze, din sfârcul călduţ.

Ţop, ţop, corniţă albă, zurbagiule!
Te plânge grinda când picură tăciunii în paiele seci. De-ar fi ştiut că te duci, te întreba unde pleci.

Să-ţi împrumute scoarţa de stejar. Să-ţi copere cu ea inima dulce, ferită de amar.
Amarul lacrimilor din ochi stinşi picurate; prelinse pe seul coastelor sfârtecate.

Ţop, ţop, corniţă albă, atârnatule!
Pari mai lung cu gâtul căscat din nările mucioase până la piept. Te leagănă grinda în funie ca pe haiduc în şiret. Copitele slobodă sângele fiert. Miroşi a lapte crud, sub blana de lamă crestată, smucită dement.

Se uită mă-ta la tine mirată. Nu ştie dihania cea roz ce-şi leagănă inima spartă.