Perla de la bac – Elucidarea misterului

Astăzi a fost mare tărăboi în interactiva şi emancipata lume internaută din România.
Totul a pornit de la asta:

Bineînţeles, ginta specialiştilor frecători de dude pe facebook şi bloguri s-a tăvălit în spume de râs. “Hahahah, câta proasta, băăă! Cum sa fii, bă, atât de proastă?”
Da, inteligenţilor. Aţi fost martorii unei evidente dovezi de prostie. În niciun caz emoţie, oboseală, neatenţie. Neooo, e proastă fata. Voi ştiţi cel mai bine; doar cine e mai deştept ca voi? Nimeni!

Şi după ce se potolesc geniile pământului din hăhăiala isterică, poate aruncă un ochi şi peste subiectul la care făcea referire fătuca:

perla bac

Aoleu, chiar apare Nichita Stănescu în enunţ? Serios? Fata, marcată de emoţie şi oboseală, l-a încurcat cu Blaga în enumerare? Nu pot să cred aşa ceva.

Filmuleţul este amuzant, într-adevăr. Recunosc, şi eu am râs. Dar asta nu înseamnă că trebuie să împroşcăm tot online-ul cu jigniri si mizerii total nemeritate.

Nu, nu asta este “o perlă” a bacalaureatului.
Nu, nu aşa arată şi se exprimă tipul piţipoancei puşlama.
Mulţi privesc, puţini înţeleg.

Germania – Olanda în finală? (II)

olandaCe am scris în urmă cu 5 zile, după tragerea la sorţi a optimilor de finală:

“Aşa cred că vor arăta sferturile:

Brazilia – Uruguay
Olanda – Grecia
Franţa – Germania
Argentina – Belgia

Semifinale:
Brazilia – Germania
Olanda – Argentina”

Sunt încă în cursa pentru semifinale, pronosticul îmi stă în picioare. Deşi pentru faza sferturilor am dat două rateuri: Uruguay şi Grecia.

Dubli campioni mondiali, în 1930 şi 1950, urmaşii Los charrúas au fost marea dezamăgire din optimi, cedând clar împotriva Columbiei. Fără Suarez, un băiat foarte talentat, dar cu o vădită labilitate psihică, uruguayenii au arătat în atac meteahna unei echipe mici, timorate. Într-o antiteză deprimantă (pentru mine) cu valoarea reală a vedetelor din primul 11.

Pentru eliminarea grecilor însă, mă bucur. O echipă plicticoasă, anostă, care şi-a propus să deţină recordul all time pentru cea mai bătrână “naţională” participantă la un turneu final. Jucătorii de bază au fost tot cei din urmă cu 10 ani, foştii campioni europeni din 2004.

Cu nemuritorii Karagounis şi Katsouranis, ajutaţi în atac de fostul golgheter al campionatului german (din urmă cu 8 ani!), poţi doar să declanşezi antipatia spectatorilor şi să te frăgezească pescarii Caraibilor, în cel mai urât meci din optimi.
Continue reading

Tati, dă-mi o scară până la lună!

– Tati, tati, uite ce am… – zice fiică-mea venind într-o suflare din dormitor cu o lună de pluș în mână.

– Vede tati.

– Uite dacă trag de asta cântă – și trage de șnurul respectiv, pornind o melodie simplă din sunete de clopoței. Vezi, tati?

– Vede tati.

– Uite că e și un ursulet și are mânute ursuletu. Vezi, tati?

– Vede tati.

– Aaaaaa, vezi cum a luat ursuletu luna în brațe? Vezi, tati, vezi?

– Vede tati.

Jucăria cântătoare era o lună roz pe care stătea lipit, ținând-o strâns în brațe, un ursuleț îmbrăcat în pijamale.

– Tati, când mai cresc un pic o să țin și eu luna așa. Știi, tati?

– Ce să…

– Am să iau o scară și am să urc până la lună și am să o țin și eu în blațe ca ursuletu. Știi, tati?

– Păi, Ioana, e Continue reading

România, ţară de mâna a doua

Enough_GenocideLucia Radu, o româncă stabilită în Belgia care a decis să divorţeze de soţul belgian, a pierdut custodia copilului său în vârstă de 10 luni după ce un judecător a stabilit că micuţul nu poate fi crescut în România pentru că este o ţară “de mâna a doua”. (adevarul.ro)

Xenofobia “superiorilor” din vest s-a mutat din presa de cancan în instanţele de judecată. O privesc ca pe o premieră. România a fost oficial declarată inadecvată pentru creşterea unui copil, printr-o hotărâre judiciară.

Găsesc totuşi scârbos de scandaloase asemenea discriminări venite din partea francezilor şi, mai nou, a belgienilor. Contextul internaţional a devenit o cloacă de fermentaţie pentru ipocrizia şi demenţa unor îmbuibaţi, ridicaţi în puf pe umerii strămoşilor.
Continue reading

Vreau o pata de culoare!

female-fans-at-2010-FIFA-World-Cup-7Nigeria a inceput excelent partida impotriva Frantei. Sper sa o termine la fel, desi, cum ar zice doctor Piti: Frantejii porneste ca favoriti. Din postura mea de spectator neutru, am tendinta de fiecare data sa tin cu echipa mai slaba. Mai ales atunci cand defavorizatii sortii vin de pe Continentul Negru. Continent care nu a dat pana acum vreo semifinalista de cupa mondiala. Niciodata!
Minutul 37, 0-0. Hai Nigeria!

Update: Ora 23:55. Mda, n-a fost Nigeria iepurasul negru care stie sa sara. Desi ar fi meritat sa joace repriza a doua cu un om in plus. Criminal atacul pe glezna al francezului. Criminal!
Asta este. Poate Algeria 😀

Marș, mă jigodie!

După ’90, România ca stat a fost confiscată de o mână de băieți siniștri, mulți dintre ei politruci comuniști, securiști și oameni grei din fostul sistem iar restul, masă de manevră dispusă să facă munca propriu-zisă, datul la sapă.

Ăștia, masa de manevră, au crescut de jos, fără o educație a puterii și un simț al subtilității exercitării ei. Mai mult, au evoluat fără niciun fel de scrupule sau discernământ – orice relație le era necesară pentru atingerea planului cincinal (averi, dom’le, vorbim de averi într-o țară plină de bogăție și fără stăpân, care abia aștepta să fie culeasă) era de urmărit, de fructificat.

Banii trebuiau să ajungă pentru toată piramida, de la omul care împingea Continue reading

Învăţământul românesc e sub pământ

Pentru că e condus de pile politice, lingăi, indiferenţi, înfumuraţi şi olecuţă proşti.

GUWG-Cross-SunsetElevii români nu sunt mai puţin înzestraţi intelectual decât restul. Iar profesorii români îşi fac, în majoritatea cazurilor, datoria în mod eroic pentru batjocura de recompensă financiară.

Problemele vin de la vârf, acolo unde de vreo 20 de ani colcăie furunculul de nepricepere şi nesimţire. Adică acolo unde numirile se fac politic, nu în funcţie de competenţă.

Ultima dovadă a fost examenul de limba română din acest an, primit de elevii clasei a opta. Pe vremea mea se numea capacitate, acum nu mai ştiu exact. Nu are rost să îi memorez noua denumire, la anul oricum se schimbă din nou.

Elevii au primit poezia Rânduri pentru Anul Nou (I. Minulescu) şi, printre altele, cerinţa asta:
„Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să îţi prezinţi opinia despre semnificaţia mesajului poeziei”
Continue reading

Viitorul preşedinte al României

Murfatlar1M-am oprit ieri in Mangalia, pe la un 8 seara, să văd repriza a doua din Brazilia – Chile. Relaxat, lungit pe scăunelul meu de visător, plimbam în mâini o halbă de bere rece. Mâinile s-au umezit, halba devenea tot mai uşoară, de prin cotloanele mahalalei s-au ridicat pungi în spirale de vânt. Un miros dulceag de ulei ars mi-a cuprins tâmplele, fixându-mi privirea departe, peste blocurile comuniste, în fumul negricios al unui horn soios. Ciuuuuuu! Ciuuuuu!

Un vapor mamut se cuibărea în port. Uitasem complet de brazilieni şi de halba goală ce-mi plângea în palme. Pluteam relaxat, lungit pe scăunelul meu de visător. M-am simţit inundat de dragoste şi aş fi strâns la piept, până la inserări intercostale, toate bărcuţele din port. În acel moment, am tânjit ardent la viaţa de marinar. Departe de casă şi pământ, cu braţele prăjite de soare, cu fruntea bombardată de picuri săraţi, plutind pe o punte îmbibată în ulei ars. Am ridicat pumnul strâns şi am strigat: “Un rom! Aduceţî-mi un rom mare!”
Continue reading

Câteva despre bulgari

IMG_0087Astăzi mă întorc acasă după cele 5 zile de tăiat frunze bulgăreşti la câini. Pe final, patru leme de ţînut minte despre naţia şi tărâmurile vizitate.

1. Îmi retrag afirmaţia conform căreia bulgăreii ar fi la ani lumină distanţă la capitolul servicii hoteliere. Da, hotelurile arată mult mai bine, sunt construcţii noi, făcute cu cap, respectând un plan urbanistic. Nu vezi mamuţi comunişti cu 15 etaje sau viloace roz cu turnuleţe, ca pe la noi. Dar nu vă bucuraţi ca fata mare la măritis, pentru că înăuntru vă haleşte leopardul.

Camerele sunt spaţioase, au mobilier decent, chiar cu mici pretenţii de eleganţă. Ai boxe înfipte în tavan, inclusiv în baie. Deci poţi asculta Odă bucuriei în timp ce călăreşti sălbatic tronul. Numai să nu te pună Necuratul să foloseşti cada pentru masaj cu jeturi, baie şi alte fiţe. Duş şi atât. Altfel, o să îţi pută în cameră mai ceva ca un hoit trecut prin maşina de tocat şi spoit pe pereţi. Nimeni nu s-a gândit că apa rămasă prin instalaţii de la ultimii clienţi nu e tocmai agheasmă.

Degeaba chemi instalatorul de la hotel. S-au perindat trei prin cameră şi au avut succesul fraţilor lui Prâslea în bătălia cu zmeul. Şi lovitura de graţie o primeşti atunci când apa împuţită se prelinge duios pe sub uşă, până lângă pat. Evident că meşterii care au pus marmura în baie au făcut panta de aşa natură să te…în gură.
Continue reading