Din motive care îmi scapă, cele două mari partide românești (PSD și PNL) trec de la o generație la alta urcând allegro pe scara prostiei. De la Petre Roman și Crin Antonescu s-a ajuns la Gorghiu și Orban. De la Adrian Năstase și W Ponta s-a ajuns la Dăncilă. Nu discutăm integritatea ori bunele intenții ci nivelul intelectual.
În comparație cu Viorica Vasilica, foștii prim-miniștri PSD par câștigători ai Nobel-ului (la toate cele 6 categorii). Valabil pentru groasa majoritate a parlamentarilor si miniștrilor. Pot suspecta că la cantina Parlamentului uneltesc agenturi oculte și otrăvesc mâncarea cu fiole de prostie concentrată.
Nu mi-e ușor să recunosc, dar Dragnea este o pasăre rară – printre ultimii PSD-iști care pot fi bănuiți de inteligență malefică. Sau măcar de tact, de instinct politic. Este și motivul pentru care ălorlalți din partid li se înmoaie degrabă mușchii faciali și le pică buzele direct pe pantofii lui Dragnea (Otter, 200 și ceva de lei). Continue reading