Vocea României, Masterchef, Voyo

Vocea României

Dacă până acum părerile celor care spuneau că vocile noastre sunt destul de palide față de cele prezente la emisiunile din alte țări erau îndreptățite, sezonul ăsta poate concura ca valoare a concurenților cu orice emisiune, de oriunde. Cel mai bun sezon de până acum din punctul ăsta de vedere.

A plecat Brenciu, cel responsabil cu exagerările și scălămbăielile de dragul showului și a venit Chirilă, pentru mine, altă prezență greu de digerat. Și ca să nu vă las în aer vă dau și motivele pentru care e greu de digerat: Continue reading

O scurtă paralelă

taraniNew York, 1901: Oscar Spate, un afacerist britanic, vine cu o idee inovatoare din categoria “afaceri cu statul”. Achită suma de 500 de dolari administraţiei parcurilor pentru a instala bănci cu plată în locul celor obişnuite. Administraţia este de acord, iar în Madison Square Park vizitatorii sunt obligaţi să plătească suma de 5 cenţi pentru a se aşeza pe bancă. Un fel de parcări Dalli, dar pentru pietoni.

La scurt timp, cetăţenii New York-ului se revoltă, pretinzând că prin taxarea băncilor li se încalcă drepturile. Aproximativ 1000 de newyorkezi ies în stradă şi se manifestă violent în faţa hotelului Fifth Avenue. Două zile mai târziu, administraţia renunţă la bancile cu plată instalate de Oscar Spate. Peste 10 mii de newyorkezi se adună în Madison Square Park pentru a sărbători victoria.
Continue reading

Nu s-a murit degeaba, cațelor!

S-a murit degeaba la revoluție.

Păi pentru asta s-a murit la revoluție?

Nu trece un singur decembrie fără să văd măcar vreo două păreri aruncate cu siguranța, ori prin vreo oftare online ori la un pahar de șpriț de sărbători.

*

Pentru mine însă victoria celor ce au ieșit atunci în stradă e absolută, una dintre puținele, dacă nu chiar singura de acest fel a neamului ăsta. Nu vorbesc de păpușarii din spate, câți și care o fi fost, ci la oamenii care au ieșit în stradă.

Cei care au stat în fața gloanțelor, cei care au stat în fața tancurilor, cei care au murit, cei care au rămas schilodiți pe viață, cei care au strigat cu tot ce aveau pentru libertate.

O fi pornit de la pâinea pe cartelă, de la salamul cu soia, de la cozile de 4-5 ore pentru o portocală de Crăciun, dar de cerut nu s-au cerut nici banane, nici salam de sibiu, ci libertate. Continue reading

Futilii lui Fute-vânt

sondaj-ires-cropÎnainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale (sau a doua naştere a lui Hristos, cum a numit-o Cristoiu), un alt jurnalist-tătic, CTP, a lansat apelativul Fute-vânt. Aşa i-a numit d-l Tudor Popescu pe membrii electoratului de tastatură şi touchscreen via facebook. Mai exact, pe toţi cei care se rezumă doar la votul virtual.

Probabil a avut dreptate atunci când i-a etichetat în asemenea mod, taxându-le indiferenţa şi inutilitatea acţiunilor. Mă încearcă acum curiozitatea de a vedea cum îşi numeşte d-l Tudor Popescu colegii de la ziarul online gandul.info. Colegi care, referindu-se la un sondaj realizat de IRES, pun titlul ăsta: “Sondaj IRES: Câtă încredere au românii în diaspora şi Facebook.”

Rezultatul sondajului se vede mai sus, în poza ataşată articolului. Cele două elemente din titlu, “diaspora” şi “Facebook”, se află pe locurile şase şi şaptesprezece. Facebook-ul este antepenultimul, între mass-media şi Academia Română.
Continue reading

Strofa de joi

culeasă de aka anatati:

“vină, vină poezie
cin’ te-aude să se-nvie
vină, vină poezie
pe sub pleoape de te scrie
poezie, zie frustă
să-mbraci fetele în fustă
poezie, zie-uşoară
cu un vârf se scorțişoară
poezie în doi peri
să ne râzi, să nu ne superi
poezie fără pizmă
să ne pui pinteni la cizmă
poezie fără seamă
să ne legi la cataramă
poezie cu bun gust
ca să-mi lase gura must.”

(Frumoasele dezechilibre, Mircea Moroianu)

Mințiți copilul cu Moș Crăciun

Chiar la jumătate de oră după ce terminasem de făcut bradul și cea mică se bucura sărind prin casă, sună telefonul. Și dacă tot povestesc eu cum strigă Ioana că a făcut cel mai frumos brad și sigur-sigur vine Moș Crăciun la el, mi se răspunde cu părerea unui preot despre respectivul moș, proaspăt exprimată pe micul ecran.

Cum ne mințim noi copiii cu această invenție și cum nu e tocmai părintesc asa ceva. Am replicat imediat cu – bine că basmele din biblie o fi toate sută la sută adevărate – și m-am și enervat, nu pe preotul din televizor, ci pe lipsa totală de tact a conversației. Continue reading