Ce ne facem cu Covidul?

Sar peste preludiu, toata lumea il traieste zilnic.

Dupa 6 luni de pandemie, exista suficiente date care sa ne permita evaluarea situatiei din punct de vedere al sanatatii publice, al economiei si al bunastarii populatiei.

A sosit momentul in care guvernele ar trebui sa ne raspunda la urmatoarele intrebari:

  • Cat de periculos este virusul pentru sanatatea publica?
  • Care sunt efectele pozitive ale masurilor anti-covid?
  • Care sunt efectele negative ale masurilor anti-covid?

Vrem raspunsuri pertinente, argumentate stiintific, bazate pe studii independente.

Eu pentru mine, am incercat sa raspund la aceste intrebari, din perspectiva unui cetatean preocupat de ce se intampla in jurul lui si cu acces la informatiile existente in spatiul public (info oficiale, fake news, conspiratii si studii mai mult sau mai putin fundamentate stiintific):

Cat de periculos este virusul?

Coronavirusul se manifesta in mare parte ca o viroza sezionera usoara. In anumite cazuri, in special in corelatie cu comorbitati severe si sistem imunitar deficitar, virusul poate crea probleme serioase de sanatate, transformandu-se intro pneumonie atipica severa, care poate duce la deces.

Cazurile grave care ajung pe ATI, care prezinta afectiuni respiratorii grave sau duc chiar la deces, ar fi avut cel mai probabil acelasi deznodamant, daca ar fi contractat un alt tip de virus (alti virusi cunoscuti, cu tulpini noi).

Numarul foarte mare de infectati asimptomatici, adica fara simptome de imbolnavire, creste probabilitatea ca acele cazuri sa fie mai degraba fals-pozitive. Acuratea rezultatelor RT PCR depinde foarte mult de calitatea Kit-urilor si de atentia si experienta celor care fac testele.


Care sunt efectele pozitive ale masurilor anti-covid?

Cel mai important efect pozitiv este poate faptul ca raspandirea virusului a putut fi tinut sub control. Practic numarul de infectati este mult mai mic, decat daca nu ar fi fost luate masurile anti covid.

Probabil ca prin aceste masuri, s-a putut diminua automat si raspandirea bolilor normale de sezon care se transmit prin schimb de fluide. Adica au fost mai putine viroze si gripe sezionere comparativ cu anii trecuti. Prin urmare foarte probabil si mai putine decese cauzate de aceste boli sezionere.

Cel mai important lucru si probabil ca singurul care conteaza: S-a reusit controlarea fenomenului din punct de vedere pandemic.

Ceea ce ar insemna foarte mult, daca virusul ar fi cu adevarat agresiv si letal.


Care sunt efectele negative:

Din punct de vedere psiho-social: instrainare, frica, panica, nesiguranta, toate fenomene cu potential ridicat de imbolnavire a populatiei.

Din punct de vedere economic: distrugerea unor domenii de activitate foarte importante: turism, transporturi, gastronomie, targuri si expozitii sma, care duc la o recesiune economica mondiala!

Din punct de vedere al sanatatii publice: protocoalele extrem de birocratice si concentrarea pe cazurile Covid au dus la probleme serioase in exercitarea actului medical, in toate spitalele si cabinetele private. Foarte multi bolnavi cronici cu probleme serioase nu au putut fi tratati si au fost lasati sa moara. Ne-ar trebui statistici cu privire la aceste cazuri, de care nimeni nu vorbeste, ca sa le putem compara cu numarul vietilor salvate in urma masurilor anti-covid.

Eu pot ajunge doar la o singura concluzie: practic, in contextul actual, pericolul Covid nu justifca deloc masurile politice luate in lupta impotriva coronavirusului.

Ne trebuie urgent o schimbare de paradigma in politica anti-covid. Toate masurile existente anti-covid ar trebui sa inceteze. Viata sociala si economica trebuie sa revina la normal.

Cu cat mai mult se amana revenirea la normal, cu atat mai violente vor fi evenimentele de strada anti-masuri covid si cu atat mai mult vor avea castig de cauza teoriile conspirationiste.

Voi ce parere aveti?

 

 

 

 

 

Spatiul nu a fost niciodata problema mea, nici timpul. Infinitul si vesnicia in schimb, ma omoara…

10 Comments

  1. Visez la o lume in care oamenii cand sunt răciți poarta masca, stranuta in in incheietura cotului si nu in mâini, nu isi mai dau mana prieteneste ci se apleaca sau dau cot in cot ca la snooker.
    Poate in vreo cateva sute de ani se vor testa deseurile oamenilor, la cativa seci de ani se va dibui vreun potential de pandemie si in cateva zile la robinet in regiunea unde e o gramajoara de oameni infectati se va da la robinet leacul astfel incat oamenii locali nici nu au bagat de seama ca ceva a fost in neregula.

    Reply
  2. Ce pot sa mai zic dupa “ani si ani” de luni de zile de COVID19? Psihic ajunge sa te cam futa. Oricat te informezi si orice concluzii tragi. Nu are preferinte de sex, statut, portofel, culoarea ochilor, mental te fute. Evident, nu virusul, ci situatia generata de el. Sau oi fi io mai afectat ca-s cu diabetu’.

    Nu stiu. Coerenta mi-am pierdut-o mult in ultima saptamana si din cauza eternei lipse a apei calde in Bucuresti, da’ simultan a caldurii prezente peste tot in atmosfera. Ba, peste tot. Numa asfalt incins in zona mea de Bucuresti.

    Cert e ca virusul prefera, parca-parca, sa sufere niste mutatii. Mutatii economice, mai exact. Adica mi se pare interesant cum daca stai in picioare intr-un restaurant tre sa porti masca, da cum iei loc, masca jos e ceva la fel de firesc.

    Ce vreau sa zic ar fi ca statul jos, momentul consumului, pare ca este iertabil. Daca esti firma de avion sau esti proprietar de terasa, cu un minim de reguli oricum rar aplicate (spatiu intre mese la terasa intre scaune in avion etc.), iti permiti sa dai skip la orice regula de protectie.

    E normal, economia tre lasata sa pice asa, cu una cu doua. Criza trebuie GESTIONATA, si nu IGNORATA. Atat. Relaxam din masuri, ne asiguram ca economia merge, sector cu sector, cat se poate de bine. Atat. Nici mai mult nici mai putin. Dar parca devine mai evident ca niciodata ca exista o spartura intre oameni, si nu de clasa, ca toate clasele consuma. Nu e lupta de clasa, ci un conflict intre a consuma instant si a consuma ceva mai lent. Nici macar nu mai e despre a consuma sau “nu”.

    Statul in picioare in restaurant, asta inseamna a nu consuma, asteptand sa duci inapoi acasa. Nu servitul la fata locului, nu comandatul de ceva extra, nu lasatul de bacsis. Direct acasa cu mancarea.

    Eterna reintoarcere.

    Statul in picioare, existatul fara a consuma rapid (creca intra aici si cumparaturi “de la Mega”), chit ca pe pungile si legumele alea pun mana sute inainte ta, mai mult ca sigur fara manusi care oricum i-ar proteja doar pe fiecare dintre ei in parte.

    Daca nu pare ca are logica ce zic este pentru ca sunt dincolo de convins ca actualele masuri trebuie modificate fundamental. Masurile actuale m-au facut si ma fac si pe mine insumi sa ma indoiesc de logica mea de odinioara.

    Problemele sunt in alta parte, Romania, indiferent de guvernare, nu stie sa isi vada de perioadele de bine, de sansele oferite pe tava, de UE, de America, de ea insasi. Ii trebuie un dusman, si tre sa-l inventeze. E cea mai simpla tactica de a impinge oameni sa voteze, nu prin discursuri elaborate, inteligente si inteligibile si platforme plauzibile, ci prin a crea un dusman comun. Partea rea e ca de zeci de ani de zile, au cam epuizat dusmanii, iar internetu asta e cam puternic, ce l-ar mai cenzura toti! Greu sa creezi cu el prezent un dusman, Strainatatea, Comunismul, Capitalismul, Musulmanul, Crestinopatul, greu sa creezi un dusman credibil, rotund, rau, sa-ti vina sa iesi in strada sa-i dai doi-trei pumni in ce are el mai drag.

    Greu.

    Dar au venit cu o idee mai buna , nu cenzuram internetul, il facem inutilizabil, indezirabil, facem potop de fake news. O sa te indoiesti de orice si iti bagi picioarele in internet.

    Romania e ca o molie care se da cu capul de bec, de ce? Pentru ca dusmanul ei inventat in lipsa de altii ajunge mereu si mereu insusi poporul caruia ar trebui sa-i vada de bine, cel putin constitutional, asa, daca nu chiar economic, cultural, social. De ce nu.

    Romania e capabila sa ii copieze la rau pe altii din jur numa-numa, a se vedea toate masurile initiale din martie pana incoace, spre iunie. Totu sub control, mecanism eficient de suprimare (fas-ul ala de amenzi).

    Au batut palma zicand “suntem saraci tre sa ne speriem cu amenzi absurd de abisale, alta sansa nu avem”.

    Atat de trist o ducem ca tara.

    Dar Bine nu pare sa inteleaga ce e ala, Romania noastra. Bine pentru cine?
    Economic? Ce masuri iau celelalte tari ca sa se redreseze? Meh, nu stiu, nu ma mai uit acum, nu am chef sa gandesc azi, hai sa mai imprumutam niste bani din Stanga sau Dreapta si mai vedem noi mandatele urmatoare ce facem.

    Cand ca lider de popor te intrebi cui ar trebuie sa ii fie bine si raspunsul cel mai apropiat esti tu insuti si nu poporul
    Atunci e clar ca o sa iei niste masuri de tot cacatul indiferent de gravitatea virusului sau a colapsului economic sau a orice.
    Pentru ca iti pasa doar de curul tau, indiferent de culoarea politica.

    Reply
  3. Cu siguranță în momentul de față măsurile restrictive sunt excesive, cred că de aceea se și ridică interdicțiile pretutindeni fără legătură cu numărul de cazuri, introducându-se apoi opreliști factice și adeseori halucinante, cum ar fi să vizitezi Parisul cu masca pe bot, eventual să faci și poze pentru albumul de familie așijderea. Sistematizarea din articol este simplă și corectă, nu pot decât să subscriu cu amărăciune, adăugând sentimentul de panică intelectuală la vederea politicienilor lumii care, evident, sunt depășiți total de efectele pandem(agog)ice la care contribuie cu sau fără voie, dar clar fără viziune și minte. Idiocracy nu mai este în 2020 un film distopic de mare amuzament. ci o realitate crudă care ne marchează destinele și viitorul ca un conflict mondial de proporții. Și încă tăvălugul economiilor spulberate și joburilor răvășite și culturii aplatizate încă nu este aici, la vedere, ci pândește după colț.
    Panică, teamă, neîncredere e puțin zis: derută existențială, spaimă ancestrală și ipohondrie globală sunt niște concepte parcă mai aproape de ce ne paște. Că mint în sus sau în jos cu numărul cazurilor, că acționează pretextând binele global sau din orgolii electorale, că deschid sau închid societatea la pleaznă – toți pământenii și-au pierdut încrederea în lideri și magma frustrării încălzită la flacăra groazei nu are nevoie decât de canale aleatorii pentru a erupe și a pune democrațiile în cumpănă.
    Doar creativitatea individuală îmi dă oarece speranțe: nu am avut atât de multe manuscrise valide și originale niciodată, chiar dacă unele sunt eboșe anterioare reluate și armonizate în lunile de izolare unanimă. Deci nu toți și-au renovat balcoanele, fărbuit garajele și săpat arteziene păzite de pitici kitchioși în perioada aceea.
    De ar prinde cineva glas credibil în numele lor, o Grete T. mai lucidă sau un Dalai Lama mai necomercializat! Fiindcă, paradoxal, nici marile spiritualități ale lumii nu au procurat în acest răgaz sumbru un sprijin global pe măsura așteptărilor și pretențiilor generice.

    Reply
  4. In ceea ce priveste sanatatea mi-am facut mai multe griji pentru parinti-victime sigure.Anxietate am avut in legatura cu finantele. Nu sunt in categorie de risc, insa recunosc ca m-am ingrijorat cand am vazut ca prieteni corporatisti highly educated, au fost nevoiti sa accepte temporar reduceri salariale.
    On the bright side, am realizat cat de mult cheltuiam pe lucruri neesentiale. In perioada asta am facut mult mai multe economii.
    Referitor la masuri anticovid- trebuie sa avem in vedere ca in Romania foarte multi tineri locuiesc cu parintii…cred ca la noi este destul de greu sa izolezi batranii cum s-a recomandat in alte state precum Suedia asa ca starea de urgenta mi s-a parut in mare justificata.
    Nu am considerat util inchiderea restaurantelor, cinemaurilor si teatrelor pentru ca s-ar fi putut limita numarul oamenilor si respecta o oarecare distantare. Sunt ok cu inchiderea cluburilor, concertelor etc. De bun simt este masca la metrou, bus, taxi sau supermarket.
    In rest, atitudinea lui Orban de a considera Horeca neesentiala si modul in care a refuzat sa emaptizeze (macar sa se prefaca) cu cei care si-au inchis afacerile este dezamagitoare. Dar el este un om care niciodata nu a construit ceva….

    Reply
  5. Cea mai mare problema e ca in asemenea hal ne-au intoxicat de-a lungul timpului cu minciuni, încât am ajuns sa nu mai putem discerne intre adevăr și manipulare. Pana nici teoria conspirației nu mai e ce-a fost si te întrebi dacă nu cumva aia e fakeul,iar covidul ăsta o fi viitorul. ?

    Reply
  6. Cam tarziu vin vocile contra si sunt si slabute, nesigure pe ele. Nu ies in strada sa faca revolutii, pentru ca nu exista nicio chemare la actiune, de data asta. Political corectness a cam invadat tot, asa ca mesajul e clar: “Arata ca iti pasa”, nu comenta. Ne revoltam fiecare in cutiuta lui, ne spunem ofurile doar in cerc restrans si timid. E bine ca exista astfel de articole dar lasa loc si de mai mult.

    Reply
  7. Înțelepții ne spun ca pentru a SCHIMBA ceva, orice, indiferent de domeniu, e important sa recunoști ca e nevoie de schimbare. Iar pentru a recunoaște asta, e nevoie de asumare/responsabilitate proprie pentru cât de rău a ajuns sa funcționeze lucrul ce trebuie sa fie schimbat. Aici, însă… ne blocam și nu ne asumam nici în ruptul capului ca și datorita noua, prin actiune/inacțiune, raul s-a putut produce! Asa ca alegem ce e usor: statutul de victima, pentru ca măcar cu asta avem și dreptul sa ne plângem, și beneficiul de a mai fi consolati de câte unii cu același cusur. De ex.: “Sunt gras pentru ca sunt aditivi în mâncare, nu pentru ca am eu o problema cu controlul alimentației”, “Sunt fără relație pentru ca toți bărbații sunt porci/toate femeile curve, nu pentru ca nici eu nu sunt mai bun”, “Sunt plătit prost pentru ca statul/patronul e hot, nu pentru ca eu nu caut sa îmi promovez cât mai bine abilitățile”, “Sunt într-o tara din lumea a treia pentru ca politicienii sunt de vina, iar nu pentru ca eu nu am contribuit cu nimic la resuscitarea ei”, etc. Sigur, “schimbare” strigăm toți, dar cine recunoaste ca nu a știut sa aleagă și nici acum nu face nimic ca să afle, cine recunoaște ca e mai confortabil sa taci decât sa îți pretinzi drepturile, cine recunoaște ca o existenta liniara e preferabila uneia plina cu lupte cu mori de vânt? Știm bine ce ne doare și știm sa o spunem, pentru ca – deloc întâmplător, suntem un neam cu oameni deștepți. Ceea ce am pierdut, cred, sunt eroii de acțiune. Aia cu fapta. Aia care au si știut, au si spus, si au și făcut CEVA, ORICE, sacrificandu-si și confortul, și imaginea, si în definitiv viata. Si asta mai întâi pentru cei ce vor veni după ei, gândindu-se abia la urma la propria persoana. Azi ne gândim la noi înainte de toate, oripilați de faptul ca nu suntem eterni. Covid ul a avut grija sa ne intipareasca adânc ideea asta. Asa ca ne zbatem sa trăim cât mai intens fiecare clipa și nu ni se pare o problema faptul ca nu lăsăm dupa noi niciun lucru frumos, bun și util care sa promoveze valoarea, dar nici copii, nici păduri și ape line, medii sănătoase în care ei sa crească optim. Consumam totul, acum, la standarde cât mai înalte, pentru ca nu visam la nimic pentru maine. Și atunci… devine interesanta asocierea situației prezente cu bancul ala despre “sexul filozofic”: ai cu cine, ai cu ce, ai când, ai unde, dar… de ce? De ce sa facă lumea schimbarea?!
    E complicat sa schimbi…
    Toata lumea face la fel!
    Ar lua mult timp…
    Oricum mori.

    Reply
    • “Eroii de acțiune” sunt cei care provoacă schimbări, într-adevăr. Sunt acele persoane diferite/deosebite care distrug liniaritatea. Revoluțiile (tehnologice, culturale, sociale) nu apar dintr-o iluminare comună a indivizilor. Majoritatea își păstrează liniaritatea până când apar acei deosebiți. Problema este că deosebiții se disting tot din rândurile societății, nu sunt “marfă” de import. Societatea naște deosebiți, iar aceștia cresc și îi trag pe restul după ei, spre progres. Dacă societatea este stearpă, nașterile devin tot mai rare, nu mai are cine să tragă și să rupă liniaritatea: veșnicul cerc vicios.

Leave a Comment.