About time. Da, e un sirop din ăla muieresc și da, e bun. Bine, cât de bun poate să fie un film de ăsta, romantic cum îi zice. Are și accente comice pe ici pe colo.
PS. film pentru Ada.
Category Archives: Filme
Am nevoie de mister
De ceva timp caut un mystery bun. Sunt fanul enigmelor pe stil vechi. După pe am crescut cu Hitchcock şi Agatha, cam strâmb din nas la Joseph Kosinski. Din primii s-au născut fenomenul psycho şi Hercule Poirot, iar din ultimul banalitatea numită Oblivion. Drăguţel aşa ca mystery-sci-fi, dar rămâne un film de duzină, în ciuda efortului de a îl lungi pe mai mult de două ore.
Continue reading
Rush – film de formula 1
Un film de la care nu aveam mari așteptări dar m-a surprins plăcut. Nu are secvențele ultra plictisitoare de formula 1 la care mă așteptam ci e construit într-un ritm alert, are câteva faze monumentale (scena autostopului la loc de frunte), personaje puternice – bine făcute – simpatice, iar rivalitatea dintre cei doi protagoniști principali este foarte bine pusă în scenă.
Pentru mine a fost un film plăcut pentru un fan formula 1 s-ar putea să fie mai mult…
Seriale bune, seriale proaste. În special proaste
Nu sunt un om pretenţios. Am puţine necesităţi, chiar şi mai puţine plăceri. Şi acele puţine plăceri sunt simple, elementare, ieftine.. De exemplu, sunt un mare fan al băutului de apă. Îmi place să admir paharul transpirat, să îl adulmec, să simt răcoarea pe buze şi să mă imaginez la poalele muntelui de unde a izvorât apa din paharul meu. Cele mai bune reclame la apă minerală rulează în mintea mea când mă adăp.
O altă plăcere simplistă este vizionare de filme şi seriale online. Pe site-uri de profil, contra cost, bineînţeles (Spuneţi NU pirateriei). Din păcate, cinematografia contemporană trece printr-o pasă foarte proastă. Pot număra filmele şi serialele bune din ultimii 5 ani pe degetele de la o mână. Zilele trecute am adăugat pe lunga listă a dezamăgirilor “Poveştile de groază americane”. Primele două sezoane au fost captivante, îmbinau în mod plăcut comedia şi suspansul. Dar sezonul trei este sub orice critică. Pare făcut special pentru categoria consumatorilor cu IQ de ficus.
Continue reading
Captain Phillips – un film bun
Știți când se vede cel mai bine măiestria regizorului și actorilor într-un film? Când subiectul/acțiunea sunt liniare/limitate/nu au nimic extraordinar dar filmul reușește să te țină sută la sută implicat în poveste.
Captain Phillips e unul din acele filme, iar finalul – jucat absolut excepțional de Tom Hanks – m-a tulburat frumos.
Bun. Recomand cu încredere.
Marvel’s Agents of Shield – serial sf nou
Serial de spălat creierașii, făcut bine, jucat bine dar fără să ridice ștacheta la un nivel peste medie.
Uitându-mă la ultimul episod, am știut pentru a mia oară care e ”șpilul” episodului cu o eternitate înainte de a fi dezvăluit de regizor. Mi se întâmplă din ce în ce mai des și nu are nici o legătură cu fantasticele mele capacități intelectuale, pur și simplu și să vrei n-ai cum să nu vezi. Continue reading
Hunger Games 2 – Jocurile Foamei Sfidarea
Surprinzător de bun, la modul serios. La prima parte m-am uitat cu îngăduință, așa de relaxare adormită… un fel de copiii lui Rambo prin pădure, pac-țac, alea alea, happy final poetic, gata filmul.
Partea a doua în schimb duce personajele la un total alt nivel, intriga e pe mai multe planuri, atmosfera e construită perfect, tensiunea chiar se simte, filmările sunt foarte bune, decorul la fel – bun, dom’le. Continue reading
Mașa și ursul – desene animate adevărate
Timpul s-a comprimat enorm în zilele noastre și cred că unul dintre locurile cele mai lovite de scurtarea asta masivă a duratei în care e social și mai ales economic acceptabil să faci ceva este arta, în orice formă a ei. Atingând doar două dintre formele serioase, pictura și sculptura – care s-au transformat din căutări ale frumosului și expresivității în bazaconii menite să șocheze și în pur marketing, într-un exercițiu de dat pe repede înainte și sacrificat chinul creației – trec imediat la ce mă interesează adică desenele animate.
Nu știu exact când s-a petrecut transformarea oribilă a desenelor animate dintr-o lume de vis care vrăjea copiii într-o serie neîntreruptă de caractere hidoase și strâmbe, executând același fel de vorbărie murdară, exagerată și vulgară pe care o simți în emisiunile de prost gust pentru adulți, cert este că s-a întâmplat. Continue reading
Să ne uităm la filme românești – Gratis
Sunt departe de a fi un fan al cinematografiei românești contemporane deși sunt vreo câteva filme la care m-am uitat cu plăcere (Filantropica, Nunta mută, Eu când vreau să fluier, fluier – ăsta ultimul exclusiv din cauza unei prestații actoricești care a suplinit lipsa de orice altceva). Și ca mine sunt mulți.
Filmul românesc nu se face pentru public ci pentru jurii și festivaluri și de asta succesul la casă este fix nul. Când o cinematografie trăiește doar din fonduri culturale și scoate pe bandă numai filme-experiment, de buget mic și cu o tehnică de filmare artistică (în traducere ieftină), fără să mai aibă contacte cu iubitorii de film din sala de cinema, aia nu mai e o industrie reală ci un balon de săpun. Continue reading
Project Nim
Care este granița dintre ce merită să facem pentru progresul științei și cruzime? Proiectul Nim este una dintre cele mai revoltătoare inițiative care pune întrebarea asta.
Evoluția medicinei este strâns legată de experimentul pe animale/oameni și așa a fost întotdeauna. Nu e cazul să ne ascundem după deget, pentru pastilele pe care le băgăm în noi cu tona au murit milioane de iepurași pufoși iar eu nu am nicio problemă să accept asta. E o realitate la fel de palpabilă ca și alte violuri asupra naturii pe care specia din care facem parte le-a executat cu succes în numele dezvoltării științei și tehnologiei. Continue reading