Judecata lui Danileţ

Dănileţ

Fosta gimnastă Maria Olaru publică o carte în care se plânge de abuzuri psihice şi fizice: “Pretul aurului. Sinceritate incomoda. Memoriile unei campioane olimpice – Maria Olaru” Cam lung titlul. Poate era mai estetic “Amintiri din copilărie. Varianta BDSM – Maria Olaru.”

Cartea învolburează lumea sportului, Bellu şi Bitang nu mai sunt “antrenorii secolului” ci nişte torţionari care au abuzat minore. Sunt puse la îndoială până si performanţele obţinute de români la gimnastică, decenii în care România a dominat gimnastica feminină.
Îngerese frigide bocesc pe la tv sub aripioarele de bumbac însângerat: “Nu se poate aşa ceva! Vai, ce traume! Vai, câtă cruzime! Să vă băgaţi medaliile în…”
Continue reading

Bucureştenii s-au resemnat

fireaCum era de aşteptat, PSD-ul a câştigat Bucureştiul: definitiv şi irevocabil, toate sectoarele şi primarul general. Rezultat normal, ţinând cont că au fost singurul partid mare care a participat la aceste alegeri.

Am ascultat ieri toţi analiştii plescăitori de gogoşi uleioase; unii frapaţi, unii indignaţi (şi nu înţeleg de ce), iar restul, puţini ce-i drept, jucându-se cu cioara vopsită prin studiouri: “V-am zis că aşa se întâmplă? V-am zis?”

Sunt dispus să îi cred pe toţi, să fiu de acord cu analizele lor derizorii. Până la urmă, facem filozofia nimicului. Greu de pus pe masă certitudini, ales adevăruri şi uşuit minciuni. Cu o singură teorie nu sunt de acord. Nerozia asta: “Iar au votat toţi moşii, toţi asistaţii social, toţi fomiştii mituiţi cu ulei şi zahar. Huuuo, pensionari şi sărăntoci care ţineţi PSD-ul în braţe!”
Continue reading

Cum mi-am aniversat cei 30 de ani

poza bookfest2Bookfest 2016 va ramane pentru mine un eveniment memorabil. Si asta pentru ca mi-am aniversat frumoasa zi de 30 de ani chiar in cadrul targului. Trebuie sa recunosc ca acum cativa ani visam sa am parte de o mega petrecere, ca in iarna sa visez la un concediu in Las Vegas fix pe aceasta data. Dar astrele au facut ca Bookfest sa pice in acest an tocmai de ziua mea, asa ca a trebuit sa ma reorientez. Pentru ca nu voiam sa ratez ocazia de a participa pentru prima oara in calitate de autor la un astfel de eveniment, am renuntat repede la ideea de o mega petrecere, iar concediul din Las Vegas l-am reprogramat pentru luna octombrie.
Continue reading

Un Bookfest reuşit

Îmi place Bookfestul. Îmi place pentru că este aglomerat, spoit, vulgar, zgomotos, murdar. Are toţi alergenii care îmi fac pielea să fiarbă de urticarie. Şi sunt dependent de ei; îi consum în masochismul cronic, în slăbiciunea fizică, în micimea sufletească.

Îmi place turma de ultramodernişti scuipaţi din pixelii iphonelor direct pe treptele Romexpo. Acolo unde şi-au ridicat aşezământ din rucsacuri brânzite, borcane cu zacuscă şi cutii de margarină. Sunt tinerii stăpâni de paraclis, care recită din sfânta carte “I don’t give a fuck!”
Nici cu spatula nu-i mai dezlipeşti de pe scări. Acolo şi-au slobozit rădăcinile: să pătrundă, să curgă, să sugă.

Îmi place şi bocetul elogios al vechii gărzi – amanţii rataţi ai senescenței. Drogaţi cu o malahie perpetuă, bătrâneii aştia au naufragiat pe insula alienării absolute. În sărbezimea lor, sunt veșnici. Nici moartea nu-i mai poate fu**.
Continue reading

Bookfest, balene şi perverşi

Editura noastră este oaza de prospeţime a Bookfestului. Aici se retrag la vatră mamuţii, cașaloții epuizaţi între valurile erudiţiei. Se aşază la masă, împreună cu sacoşa de rafie şi pungile din Kaufland, îşi întind ciolanele năduşite, oftează lung şi apăsat – Greu. Greu cu supliciul omniscienţei.

Oamenii se văd că au ajuns la destinaţie. Loc răcoros, mese, scaune, pereţi tapetaţi cu nişte paralelipipede ciudate, frumos colorate. Te aştepţi în orice moment să ridice mâna şi să pocnească meşterit din degete: “Băiatu, băiatu, o bere la masa asta. Rece!”

Ieri ne-au deşălat scaunele două modele Rubens, încă suculente, dar împinse bine spre marginea presenescenței. După ce şi-au săltat paporniţele pe sticla proaspăt lustruită de mine, au început să ţăţească (Verbul a ţăţi este sinonim cu a ţopârlăni, dar potrivit căprioarelor care păşesc legănat spre asfinţit. Astea nu mai ţopârlănesc, nu mai pot de mult “ţop-ţop!”. Dar ţăţesc într-un mare stil).

Şi cum nu era suficientă conversaţia maiestuos purtată pe culmile culturii de volubilă precupeaţă, încep voinicele mele să cotrobăie pe la fundul pungilor. Un şir nelimitat de pungi, ascunse una-ntr-alta pe model Matrioșka.
Nu pot să zic că am rămas uimit. De când s-au aşezat la masă m-a bântuit un gând: Băi, oare cât durează până le loveşte foamea pe delfiniţe?
Continue reading

Geniu neinteles…

Bookfest, 1 iunie, in drum spre casa.

Avionul spre Timisoara are 20 de minute intarziere. La poarta de imbarcare s-a format o coada destul de lunga. Eu sunt al treilea in rand, in spatele meu cativa zeci de pasageri.

Vine o doamna ceva mai in varsta decat mine si se pune fix in dreptul meu. Ma uit la ea dintr-o parte, nu zic nimic. Lasa, sigur o sa-si dea seama ca ‎mai sunt oameni in spatele meu, imi spun in gand. Nu isi da seama. Eu incerc sa ignor situatia penibila, preferand sa nu ma bag in seama. Pana la urma nu e problema mea. Mai stii, poate-i spune altcineva din spatele meu ceva de dulce. Dar nimeni nu zice nimic. Continue reading

Bookfest, prima zi

La aceasta editie de Bookfest am decis sa dam cu cartile in populatie, oferind iubitorilor de carte reduceri intre 40 si 80%.

Am inchiriat un stand aerisit, foarte bine plasat (langa tara invitata Israel) si cu o expunere mare (12 m lungime). Sansele de a nu ne intoarce cu foarte multe carti din cele 1.500 pe care le-am dus la Bucuresti ar trebui sa fie destul de mari. Cel putin asa am sperat eu, pana sa traiesc urmatoarea intamplare. Continue reading

Bookfest-uim 2016!!!

IMG_20160601_163856

de Claudiu T. Ariesan

Mâine în zori tot armamentul cultural Datagroup (iar anul acesta chiar avem muniţie grea!) va declanşa o nouă campanie de cucerire a inimii şi minţii cititorului bucureştean şi nu numai – la câţi iubitori de carte din toată ţara migrează între 1 şi 5 iunie la Romexpo. Vom fi în Pavilionul C4_C5, chiar lângă locaţia ţării invitate, Israelul, şi vom avea un stand minunat, inspirat de noutăţile lansate în premieră în zilele ce urmează, pe piaţa românească de profil.

Hary şi cu mine vom desanta de dimineaţa Zilei Copilului în Capitală, standul va fi ferchezuit, berea Terapia îmbuteliată va veni singură la standul unde ştie că îi este locul, prietenii editurii se vor aduna cu entuziasm, iar la ora 16,00 avem deja bucuria să vă invităm la o primă lansare spectaculară de carte filozofică: Sinele, o lume epistemologică, aparţinând fraţilor Gabriel şi Mihai Vacariu, personalităţi marcante din arealul academic şi publicistic de la noi.

Joi, în 2 iunie, avem o zi dedicată contactelor de lucru, discuţiilor cu alţi editori sau distribuitori de carte, apariţiilor media de tot felul (avem antamate o prezenţă în direct la Radio Trinitas între orele 13-14,00 la emisiunea „Valori şi atitudini” a Cătălinei Dima şi alta, deocamdată fixată în acelaşi interval orar, la emisiunea culturală transmisă live, chiar de acolo, a Mihaelei Dedeoglu de pe Radio France International).
Continue reading

Prodigiosul Bookfest 2016

Într-un ceas urnit de vreme şi cu limba-ncovoiată
Râd fecioare gâdilate, când păşesc desculţe-n nuferi
Unde cântă versul dulce despre barzi cu fruntea lată
S-a născut un pui de corb, într-un tei sculptat de îngeri.
(…)
Fete mici cu faţa albă îi înalţă zmei ofrandă
Şi în plisc îi poartă broaşte, corbii mari cu aripi sure
Inima-i lungeşte gâtul, vrea să guste din ghirlandă
Plutitor pe luntre calde, puful cerului s-adune.

IMG_20160531_184814
*
Da, după inimoase reverențe, am fost desemnat Mascota Editurii Datagroup. Din unghiul ăsta pare să am un început de guşă, dar staţi liniştiţi: Este doar un banal halo format în jurul sinapselor incandescente.
Nu ştiu cine a avut sadica inspiraţie să îmi agaţe cătuşe de cioc, dar promit să aflu!

În altă ordine de idei (una judicioasă), vă aştept începând de mâine la Romexpo, pavilionul C4-C5.
Continue reading

Idei de weekend pentru bucureşteni II

Tot m-am smiorcăit AICI de jegoşenia CFR-ului, mai ceva ca o fată mare într-un dormitor de eunuci.
Astăzi, am luat atitudine şi am schimbat firma. Da, uneori există alternativă la mizeria Căilor Furate Române. Se numeşte Regiotrans şi mi-a cerut 24 de lei pentru un bilet Bucureşti – Braşov.

La preţul ăsta mă aşteptam să împing singur vagonul. Totuşi, nu. Trenul arată ca o păpuşică din Thomas the Tank Engine. Sau ca tractoraşul scundac şi lunguieţ care transportă orăşenii către ştranduri. Dar este curat, surprinzător de spaţios, are câte o priză pentru fiecare loc, aer condiţionat Funcţional! şi WiFi. Servicii care există într-un univers paralel cu obtuzitatea gloabelor ceferiste. Şi când zic “gloabe” mă refer strict la cei care au jefuit gospodărit CFR-ul în ultimii 26 de ani, nu la banalii angajaţi.

Un drum plăcut, liniştit; puteai să sari din vagon, să culegi câteva conuri de brad şi să-l prinzi din urmă. Puteai face orice în cele 5(cinci) ore. Apropo, absurdele restricţii de viteză, de care ar fi râs şi Watt, sunt din cauza terenului şi a liniilor. Săracele locomotive nu au vină.

Aşa arată o fotografie corectă făcută de mine cu un telefon incorect. Gara din Ploieşti:
IMG_20160528_094740

Odată ajunşi în Braşov, nu vă plictisiţi. Metropola este doldora de atracţii turistice Internaţionale! ca Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Strada Sforii sau Dodo Pizza.
Eu am preferat să mă joc puţin cu un Bell 407.
Continue reading