Vrem poliţişti de import!

By Dani Corban in Diverse 10 Comments

politiaAu început să se înmulţească scenele violente din centrul capitalei. Tineretul este energic, debusolat, nervos. Adăugăm şi doza de prostie normală care se găseşte în anumiţi tineri (ghinioniştii), plus incompetenţa poliţiei, şi avem mediul perfect pentru infracţiuni.

Nu vreau să mă refer la scena cu micii nazişti abuzaţi weekend-ul trecut de comunitari. Poliţia Comunitară nu este alcătuită din poliţişti. Respectivii nu au calificare, nu au trecut treptele de şcolarizare necesare unui poliţist.

Au fost transformaţi peste noapte din paznici de parc în comunitari. Nu cunosc legile, iar unii dintre ei sunt lipsiţi de discernământ, aşa cum au demonstrat în repetate rânduri.

Ce facem însă cu poliţia “adevărată”? Cei cu studii, instruiţii, vârfurile sistemului. Aici nu mai putem invoca scuza “Nu ştiu, frate. Păzeam raţele de pe lac şi mi-au dat unii insignă, bască şi pistol cu bile.”
Continue reading

La apusul lui Traian

By Dani Corban in beretristica, Diverse 1 Comment

vaca lui baescuÎn căsuţa din pădure avea casă un pitic.
Cocârjat de timp, de valuri
Şi de visul nemuririi, pe când se credea voinic.

Acum vântu-i suflă-n ţeasta dezvelită de amar
Gust etern ce-i umple gura siameză c-un pahar.

La apus plânge sirena, despletită, fleaşcă toată:
“Vreau să stau şi eu aici!
Ce bărbat ai fost odată…
Şi-nc-o dată, şi-nc-o dată, şi-nc-o dată!”

Dar piticul n-o aude pe sirena înspumată
Îşi alintă piticimea cu un cal, un urs ş-o vacă.
Continue reading

Supravieţuitorul

By Dani Corban in Diverse 22 Comments

supravietuitorulIndividul din imagine este un erou.
Dacă înotătorii ăştia rotofei; şobolani de baltă, cum îmi place să-i alint, ar fi conştienţi de propria existenţă, s-ar întemeia o nouă religie.

Căci el, alesul, a murit, a stat vreo oră fără picătură de apă, la 40 de grade, alături de alte stârvuri. După care a înviat.
Şi a înviat sub jetul de la chiuvetă, plin de clor, nu în vreo apă cristalină.

Cu greu am convins-o pe domşoara Punct să nu-l transforme şi pe noul Caras Redentor într-un animăluţ de casă. Aşa cum a făcut cu ultimul supravieţuitor, pe care l-a mutat într-o găleată mai încăpătoare şi i-a adus firimituri de pâine, nisip, pietre… Tot ce are nevoie peştişorul să se simtă confortabil.

Greu, dar am reuşit să-i explic scopul nobil pentru care Caras a-nviat.
Continue reading

Noi votăm oameni, nu partide

By Dani Corban in Diverse 4 Comments

parlament“Victor Ponta va fi şi săptămâna viitoare prim-ministru. Pentru că mă uit dincolo de el şi văd doar încercări hazlii şi subțirime.” Asta am scris ieri, cu o zi înainte de moţiune.

Astăzi am avut confirmarea rezultatului, plus încă o dovadă, dacă mai era nevoie, a ipocriziei din spatele lozincii “Noi votăm oameni, nu partide”
Dacă am votat oameni, unde sunt? În Parlamentul României, sigur NU.
Puterea atribuită parlamentarului prin votul cetăţeanului a fost abolită prin “disciplina” de partid.

Membrii PSD şi UNPR au fost ţinuţi în bănci de liderii Ponta şi Oprea. Nu au avut voie să îşi dezlipească fundurile, indiferent dacă ar fi votat pro sau împotriva moţiunii.

1. Vă daţi seama câtă încredere există în turma lighioanelor politice. “Da, te cred că eşti de-ai mei şi votezi pentru mine. Dar mai bine stai mătăluţă în bancă!”
Continue reading

Dincolo de Ponta

By Dani Corban in Diverse 4 Comments

gorghiu_blaga_83647400Mâine va fi din nou spectacol pe scena politică. Luaţi-vă găleata de Cola, boabe de porumb, ochelari afumaţi pentru artificii; începe Moţiunea, acest Revelion al bolnavilor de pirofilie. Aduceţi rugul şi păcura. Să bubuie petardele, să împuşcăm guvernul vechi, la anul şi la mulţi ani!

În ciuda entuziasmului de guvern nou, am dubii mari că moţiunea de cenzură va trece. Ar fi bine, în primul rând pentru salubrizarea politicului şi pentru reabilitarea în ochii populaţiei. Blindajul de şorici gros al lui Ponta s-a şifonat prea tare. Fie de la obuzele lansate de inamic, fie de la minele pe care a călcat de bună voie. Şi totuşi, va merge înainte.

Mulţi se vor înclina impresionaţi în faţa premierului nepereche. “Băi, ce le duce Ponta ăsta. Rezistent bărbat!” “Au încercat ei, dar n-au avut ce-i face. E prea puternic Ponta.” “O avea el şi defecte, dar e bărbat politic. E tare. Cum era Băsescu pe vremuri.” Aud deja toate comentariile analiştilor de la buticul cu bere, pâine, pălării şi cuie.
Continue reading

Moldoveanca şi fofeaza

By Dani Corban in Diverse 4 Comments

El este Felix Baumgartner, băiatul care în 2012 a uimit întreaga planetă cu saltul din stratosferă. Impresionantă nu a fost doar altitudinea de la care s-a făcut saltul (39,045 km). În prima parte a coborârii, acolo unde moleculele sunt rarefiate şi frecarea aproape neglijabilă, Baumgartner a atins viteza de 1342,8 km/h, depăşind-o pe cea a sunetului. Fabulos: Paraşutistul supersonic!

pula

Marele câştig al paraşutistului supersonic, care este şi pilot de elicopter, se numeşte Mihaela Rădulescu. Cum altfel ar fi venit diva de sub Pietrişica chitită să-l înfofolească în mrejele-i moldoveneşti?
Continue reading

Am văzut lumina

By Dani Corban in Diverse 57 Comments

11330449_1062494900445885_1193057741_n
Aceasta este Catedrala Mitropolitană din Timișoara. O clădire impozantă, dimensiuni şi stil arhitectural unice în România. Da, la cei peste 90 de metri, este cea mai înaltă biserică românescă. Şi, la ce am văzut până acum pe plaiurile carpato-danubiene, o consider cea mai frumoasă.

Este o catedrală ortodoxă cu forme şi culori atipice stilului lăcaşelor ortodoxe ridicate în vechea Ţară Românească şi Moldova; adică la sud şi est de Carpaţi. Deşi s-au păstrat unele influenţe bizantine, vedem în centrul Timişoarei o fortăreaţă cochet ornamentată, cu turle semeţe împungând cerul. Departe de stilul bizantin clasic al bisericilor albicioase, scundace şi durdulii – foma căpăţânii de usturoi.
Doar la ortodocşii bucovineni am văzut ceva asemănător catedralei din Timişoara, dar cu totul alte dimensiuni.
Continue reading

Excitatio

By Dani Corban in beretristica, Diverse 6 Comments

cocosAtunci când îţi presezi urechea de pernă, involuntar construieşti un receptor universal, capabil să recunoască orice frecvenţă cunoscută de om, animal, vânt şi bormaşină. Asculţi glasul universului în cea mai performantă boxă: cea din fulgi de gâscă.

În dimineaţa asta, cu siguranţă m-am trezit mult prea devreme. Străzile şi bormaşinile încă dorm, iar perna tace. Sporadic se mai aud scurte bătăi înfundate; ca un cioc de pasăre lovind capacul unui sicriu adânc îngropat. Nimic nou, cunosc bine sunetul. Este inima Pământului şi o aud în pernă, atunci când restul lumii tace.

Bucureşti, sfârşit de februarie, 2014. Dintr-un apartament ponosit de periferie, înjur printre buze fiecare dimineaţă şi aştept lumea de afară să se schimbe. Până atunci, mă simt confortabil ignorând-o şi dezvoltând complexe relaţii de convieţuire cu perna.
Continue reading