Investiţi în educaţie!

unnamed (1)Pentru că:

Avem prea mulţi absolvenţi de liceu care cred că Nichita Stănescu se scrie cu „k” şi este femeie.

Avem prea puţine şcoli şi prea multe biserici. Iar Dumnezeu nu-ţi bagă în traistă.

Esenţa vieţii nu înseamnă o caserolă de mici şi un pet de bere pe Valea Prahovei.

Principala noastră calitate apreciată de străini este frumuseţea femeilor.

Mihai Gâdea este lider de audienţă aproape în fiecare seară.

În urmă cu 25 de ani am ieşit în stradă să alungăm comuniştii. Cu prima ocazie, 85% dintre votanţi l-au ales pe fostul comunist Ion Iliescu.
Continue reading

Daţi-vă copilul afară din casă!

best_guy_everPruncuşorul se apropie ţopăind ca un iepuraş de a treizecea primăvară din viaţă? Sunteţi o mare familie drăgăstoasă şi voi, părinţii, cei mai buni prieteni ai odraslei? Vă consolaţi cu gândul că până şi Mircea Badea împarte duşul şi capacul de veceu cu bunică-sa? I-aţi transformat de-a lungul timpului camera din creşă în lăcaş de malahie şi, mai nou, în atelier de artă absconsă?
Daţi-vă copilul afară din casă!

Altfel, o să ajungă un morcovel pufos care o sună pe mami la 2 noaptea, să îl ia cu maşina din club. Eventual plângând, pentru că nu a vrut proaspăta agăţătură să facă sex de faţă cu părinţii morcovelului. Ce paraşută! Hai să pupe mama pe îngeraş, că na, aşa sunt fetele, profitoare şi insensibile. (caz real!)
Continue reading

I-am purtat ghinion doamnei Laura Georgescu

În luna decembrie a anului trecut, am scris următorul articol despre doamna Laura Georgescu, preşedintele CNA: Mă numesc Coate-Goale Stalin

Vă amintesc începutul articolului:

Cineva mi-a zis mai demult “Pune un prost să păzească o poartă şi l-ai făcut Dumnezeu”. Da, avea dreptate. În sinea lui, respectivul prost va fi cel mai important om de pe Pământ. Şi se va comporta ca atare.
Consiliul Naţional al Audiovizualului a somat Radioul Public deoarece Dan Puric a spus în emisiunea “Maraton de duminică” din 13 octombrie că România este “un cuib mafiotic”.
Mai exact, afirmaţiile considerate intolerabile de CNA au fost astea:

„Dacă în România era într-adevăr un stat şi nu un cuib mafiotic, lucrul acesta era onorat.”
„Cu ocazia aceasta, sigur, noi vorbim pentru ascultători, pentru oamenii conştienţi, nu vorbim de şleahta asta de securişti care ne conduc, noi vorbim de oamenii ăştia.”
„Sistemul acesta de tip mafiot care paralizează dezvoltarea României este un cancer la nivel social.”
Şi asta a fost motivarea Laurei Georgescu, preşedinte CNA:
“Este o insultă si o calomnie”
“Eu mă consider a fi parte din banda de mafioti, fiindcă conduc o instituţie a statului român” “Dan Puric trebuia obligat sa aducă probe” (vezi continuarea)

Jumătate de an mai târziu, doamna Georgescu a rezolvat problema probelor. Acum există probe, nu pentru instanţe de judecată ci pentru judecata bunului-simţ, care o plasează pe Laura Georgescu în banda de mafioţi:
Continue reading

Perla de la bac – Elucidarea misterului

Astăzi a fost mare tărăboi în interactiva şi emancipata lume internaută din România.
Totul a pornit de la asta:

Bineînţeles, ginta specialiştilor frecători de dude pe facebook şi bloguri s-a tăvălit în spume de râs. “Hahahah, câta proasta, băăă! Cum sa fii, bă, atât de proastă?”
Da, inteligenţilor. Aţi fost martorii unei evidente dovezi de prostie. În niciun caz emoţie, oboseală, neatenţie. Neooo, e proastă fata. Voi ştiţi cel mai bine; doar cine e mai deştept ca voi? Nimeni!

Şi după ce se potolesc geniile pământului din hăhăiala isterică, poate aruncă un ochi şi peste subiectul la care făcea referire fătuca:

perla bac

Aoleu, chiar apare Nichita Stănescu în enunţ? Serios? Fata, marcată de emoţie şi oboseală, l-a încurcat cu Blaga în enumerare? Nu pot să cred aşa ceva.

Filmuleţul este amuzant, într-adevăr. Recunosc, şi eu am râs. Dar asta nu înseamnă că trebuie să împroşcăm tot online-ul cu jigniri si mizerii total nemeritate.

Nu, nu asta este “o perlă” a bacalaureatului.
Nu, nu aşa arată şi se exprimă tipul piţipoancei puşlama.
Mulţi privesc, puţini înţeleg.

Germania – Olanda în finală? (II)

olandaCe am scris în urmă cu 5 zile, după tragerea la sorţi a optimilor de finală:

“Aşa cred că vor arăta sferturile:

Brazilia – Uruguay
Olanda – Grecia
Franţa – Germania
Argentina – Belgia

Semifinale:
Brazilia – Germania
Olanda – Argentina”

Sunt încă în cursa pentru semifinale, pronosticul îmi stă în picioare. Deşi pentru faza sferturilor am dat două rateuri: Uruguay şi Grecia.

Dubli campioni mondiali, în 1930 şi 1950, urmaşii Los charrúas au fost marea dezamăgire din optimi, cedând clar împotriva Columbiei. Fără Suarez, un băiat foarte talentat, dar cu o vădită labilitate psihică, uruguayenii au arătat în atac meteahna unei echipe mici, timorate. Într-o antiteză deprimantă (pentru mine) cu valoarea reală a vedetelor din primul 11.

Pentru eliminarea grecilor însă, mă bucur. O echipă plicticoasă, anostă, care şi-a propus să deţină recordul all time pentru cea mai bătrână “naţională” participantă la un turneu final. Jucătorii de bază au fost tot cei din urmă cu 10 ani, foştii campioni europeni din 2004.

Cu nemuritorii Karagounis şi Katsouranis, ajutaţi în atac de fostul golgheter al campionatului german (din urmă cu 8 ani!), poţi doar să declanşezi antipatia spectatorilor şi să te frăgezească pescarii Caraibilor, în cel mai urât meci din optimi.
Continue reading

România, ţară de mâna a doua

Enough_GenocideLucia Radu, o româncă stabilită în Belgia care a decis să divorţeze de soţul belgian, a pierdut custodia copilului său în vârstă de 10 luni după ce un judecător a stabilit că micuţul nu poate fi crescut în România pentru că este o ţară “de mâna a doua”. (adevarul.ro)

Xenofobia “superiorilor” din vest s-a mutat din presa de cancan în instanţele de judecată. O privesc ca pe o premieră. România a fost oficial declarată inadecvată pentru creşterea unui copil, printr-o hotărâre judiciară.

Găsesc totuşi scârbos de scandaloase asemenea discriminări venite din partea francezilor şi, mai nou, a belgienilor. Contextul internaţional a devenit o cloacă de fermentaţie pentru ipocrizia şi demenţa unor îmbuibaţi, ridicaţi în puf pe umerii strămoşilor.
Continue reading

Vreau o pata de culoare!

female-fans-at-2010-FIFA-World-Cup-7Nigeria a inceput excelent partida impotriva Frantei. Sper sa o termine la fel, desi, cum ar zice doctor Piti: Frantejii porneste ca favoriti. Din postura mea de spectator neutru, am tendinta de fiecare data sa tin cu echipa mai slaba. Mai ales atunci cand defavorizatii sortii vin de pe Continentul Negru. Continent care nu a dat pana acum vreo semifinalista de cupa mondiala. Niciodata!
Minutul 37, 0-0. Hai Nigeria!

Update: Ora 23:55. Mda, n-a fost Nigeria iepurasul negru care stie sa sara. Desi ar fi meritat sa joace repriza a doua cu un om in plus. Criminal atacul pe glezna al francezului. Criminal!
Asta este. Poate Algeria 😀

Învăţământul românesc e sub pământ

Pentru că e condus de pile politice, lingăi, indiferenţi, înfumuraţi şi olecuţă proşti.

GUWG-Cross-SunsetElevii români nu sunt mai puţin înzestraţi intelectual decât restul. Iar profesorii români îşi fac, în majoritatea cazurilor, datoria în mod eroic pentru batjocura de recompensă financiară.

Problemele vin de la vârf, acolo unde de vreo 20 de ani colcăie furunculul de nepricepere şi nesimţire. Adică acolo unde numirile se fac politic, nu în funcţie de competenţă.

Ultima dovadă a fost examenul de limba română din acest an, primit de elevii clasei a opta. Pe vremea mea se numea capacitate, acum nu mai ştiu exact. Nu are rost să îi memorez noua denumire, la anul oricum se schimbă din nou.

Elevii au primit poezia Rânduri pentru Anul Nou (I. Minulescu) şi, printre altele, cerinţa asta:
„Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să îţi prezinţi opinia despre semnificaţia mesajului poeziei”
Continue reading

Viitorul preşedinte al României

Murfatlar1M-am oprit ieri in Mangalia, pe la un 8 seara, să văd repriza a doua din Brazilia – Chile. Relaxat, lungit pe scăunelul meu de visător, plimbam în mâini o halbă de bere rece. Mâinile s-au umezit, halba devenea tot mai uşoară, de prin cotloanele mahalalei s-au ridicat pungi în spirale de vânt. Un miros dulceag de ulei ars mi-a cuprins tâmplele, fixându-mi privirea departe, peste blocurile comuniste, în fumul negricios al unui horn soios. Ciuuuuuu! Ciuuuuu!

Un vapor mamut se cuibărea în port. Uitasem complet de brazilieni şi de halba goală ce-mi plângea în palme. Pluteam relaxat, lungit pe scăunelul meu de visător. M-am simţit inundat de dragoste şi aş fi strâns la piept, până la inserări intercostale, toate bărcuţele din port. În acel moment, am tânjit ardent la viaţa de marinar. Departe de casă şi pământ, cu braţele prăjite de soare, cu fruntea bombardată de picuri săraţi, plutind pe o punte îmbibată în ulei ars. Am ridicat pumnul strâns şi am strigat: “Un rom! Aduceţî-mi un rom mare!”
Continue reading