Ai ceva de zis?
Este puțin excentric, dar are curaj, bă, luptă pentru valorile naționale! Este patriot, normal că toți dușmanii patriei îl vorbesc de rău. Crede și luptă pentru idealul național, pentru nația noastră!
Normal că mai scapă câte o nasoală despre alte nații, alte rase.
Progresiștii, stângiștii, ateiștii – cum să nu-i hulești? Ne atacă temelia și sămânța nației.
Continue reading
În societatea americană, una dintre cele mai concurențiale din lume, există noțiunile de White Collar (afaceriști, corporatiși, muncă de birou) și Blue Collar (zidari, măcelari, mineri, muncă brută).
Mai există o categorie nebotezată pe care o putem numi Black Collar: șomeri, muncitori necalificați, muncitori la negru – categoria celor care nu își permit să schimbe cămașa, nici să o spele prea des, purtând-o cu gulerul negru.
De câteva zile, SUA sunt măcinate de revolta BLM. Nu Black Lives Matter ci Black-Collar Lives Matter.
Continue reading
Donald Trump, Marine Le Pen, Nigel Farag, Geert Wilders: doar câţiva dintre copiii political correctness-ului. În România nu putem vorbi despre aşa ceva, societatea noastră rătăcind în etapele imaturităţii, departe de political correctness, bullying, sindromul burnout şi alte probleme occidentale.
De ce suntem încă imuni? Nu burnout-ul este principala ta grijă, atunci când salariul este mai mic decât chiria. Iar când părinţii îţi dau două curele peste fund în loc de mic dejun şi te expediază la şcoală în şuturi şi înjurături, bullying-ul devine socializare. În România nu există serviciu social, adopţiile sunt doar nişte ciorne teoretice, iar puțintimea orfelinatelor, incubator pentru şobolani.
Singurele interacţiuni cu stupizenia corectitudinii politice exacerbate apar accidental – fie încercări de vedetism ale unor mediocrităţi frivole (cazul Dănăilă), fie foamea pseudo-jurnaliştilor de cancan (recentul caz Ilie Năstase).
Continue reading