Instalatorul suprem

Dom’le, știi cum țășnea apa din chiuvetă? Ca gheizerele din Islanda, omule.

Alaltăieri seară am avut plăcuta surpriză să fiu atacat de apă în bucătăria proprie și personală. Ca spartanii a venit pe mine, de m-a udat de sus până jos. Cum deja îmi demonstrasem abilitățile de instalator cu vreo lună în urmă, reparând mașina de spălat (adică desfăcând-o cu chinuri colosale la spate și apoi observând că problema e de fapt o sârmă rămasă în interior – atenție capcană pentru cititorii fazani) bineînțeles că mi-am flexat mușchii și-am zis că rezolv problema.

Buuuuuun. Am investigat atent sursa izvorului și-am văzut că furtunul de apă caldă ce intră în fundul robinetului (limbaj tehnic de instalator) e fisurat. Am închis apa caldă și-am așteptat să-mi vină la nas un furtun de schimb. Și-a venit a doua zi, cu nevasta.

Chei n-am, decât aia pentru butelie și aia pentru casă, bine și aia pentru mașină. Numa că prima e extrem de deșteaptă și are un șurub cu care se strânge și se desface de la mic la mare. Numai instalatorii de mare clasă au așa ceva.

M-am băgat sub chiuvetă, într-un spațiu unde cu greu ar încape un iepure (cred că am ceva gene de șarpe în mine, așa m-am strecurat de miraculos) și-am pus cheia la treabă. Din cauza poziției nu puteam să rotesc șmecheria mai mult de jumătate de milimetru o dată, după care trebuia să scot cheia și să o potrivesc din nou. Și dă-i și dă-i și dă-i. Lac de sudoare, amorțit total, cu genunchii tremurând, am reușit să ies de acolo cu furtunul defect în mâini. Continue reading

Cum m-am făcut instalator pentru s.e.x

Eram pe la mijlocul anul întâi de facultate și tropăiau hormonii în mine ca o turmă de bondari într-o cutie de ness. Nu se uita nici naiba la mine, singurul din grupă fără bani gârlă de la tăticu, nici nu eram vreo combinație de Pitt cu Clooney, nici printre primii la învățătură, ce mai – n-aveam nimic să mă ridice în ochii fetelor.

Ba mint, se uita una la mine destul de insistent așa, dar când se foia tipa în bancă se mișca toată clădirea universității și cum eu eram slab ca un pai, nu-mi puteam imagina c-ar fi putut să mă folosească balerina decât poate pe post de scobitoare…

Și cum ne uitam noi în camera de cămin, cinci flăcăi de nădejde, mai în fiecare seară la filme de festival franțuzești găsesc dintr-o dată rezolvarea la toate probleme mele.

– Băăăăăă, mă fac instalator! – urlu din senin, acoperind gemetele culturale ce veneau din boxele prăfuite ale unicului calculator din cameră.

– Ce-ți veni mă, nebunule?

– Taci băi, trompalăule, că-s genial să-ți moară șosetele dacă nu…

Nici n-am putut dormi ca lumea în noaptea aia așa eram de fericit, găsisem rețeta sigură și mă miram că nu mi-a venit în cap mai devreme, la urma urmei serveam filme din alea de câteva luni bune. Aveau instalatorii un succes la femei nemaipomenit, cum îi vedeau cu trusa cu scule cum săreau pe ei… și niște bunăciuni numa una și una… și la urmă îi și plăteau. Continue reading