Feminisme ridicole

Later edit: După discuții cu autoarea recenziei avem așa:

//  Intenția replicii în discuție nu a fost deloc feministă, încercând să găsească o exprimare diplomatică pentru impresia că personajul principal feminin nu este bine construit (aici aș avea de făcut eu o paranteză, personajele sunt complet subordonate acțiunii și intrigii mentale și povestea lor intervine doar și dacă în măsura în care este necesară pentru a le explica reacțiile – nu e, pentru niciunul din personaje masculine/feminine, un roman de aprofundare, iar asta contribuie decisiv la ritmul și curgerea cărții) Andreea Chebac a schimbat o critică legitimă într-o observație generală cu iz feminist.

În loc de personajul feminin nu mi-a plăcut, e gol, e din carton, nu are substanță sau orice altă descriere a impresiei lăsate, autoarea recenziei, ca să fie mai blândă probabil cu o carte care i-a plăcut, a punctat general și nu la obiect. Din păcate asta a schimbat o afirmație care era normal să fie într-o recenzie într-o dojană generală asupra rolului femeii în carte, lăsând impresia încălcării unui standard de importanță pe care femeia trebuie să îl aibă într-o carte, chestie care mie mi-a displăcut enorm.

Nu asta a fost intenția din spatele replicii de unde iese că, vorba lui taică-meu, Mai binele e dușmanul binelui. Ca să mascheze politicos un punct de vedere valabil despre construcția unui personaj a trimis discuția într-o zonă care a stârnit reacții de genul – femeile din Cameleon sunt proaste sau lămpi. //

Știți foarte bine că am o problemă cu manifestările stupide ale feminismului de azi; rămăse fără obiectul muncii (negarea unor drepturi de bun simț) fetițele astea cunosc opresiunea masculină de prin articole și cărți și neavând o busolă reală iau niște lucruri normale, fără nicio conotație sexistă și le transformă ridicol în cine știe ce manifestare discriminatorie.

Că zic asta mă face evident și fără îndoială misogin, la fel cum dacă în America îi spui unui afro-american că e leneș, prost sau slab pregătit e din cauză că ești rasist nu pentru că ăla e submediocru.

Vă dau însă un exemplu. Continue reading

De ce femeile ar trebui să conducă lumea?

Suntem diferiți și oricât ar juca feminismul cartea egalității, diferențele astea rămân în picioare și dacă nu se întâmplă ceva nemaivăzut vom continua să fim diferiți și mult timp de aici înainte.

Poate unul dintre cele mai sensibile subiecte de pe lista lucrurilor care ne departajează este modul în care creierul funcționează diferit, îndreptat spre analitică, logică și construcție la noi și spre pufoșenii, feți-frumoși, fluturași și curcubee la ele.

Cam în momentul ăsta orice cititoare vrea să mă linșeze… pe bună dreptate, am exagerat puțin, dar ideea rămâne, creierul masculin și cel feminin sunt racordate altfel și deși sunt capabile de aceleași funcții potențialul lor se manifestă în toată splendoarea în arii diferite. Continue reading

Ţoapa anului 2014

toapaÎncep prin a îmi cere scuze tuturor celor care s-au simţit jigniţi de articolul „Femeile sunt inferioare”. Vă asigur că scopul acelui articol nu a fost un atac mişelesc la corola de minuni a feminismului. Urmările din comentariile pe site şi, mai ales, pe pagina de facebook au fost furibunde 🙂

Sunt convins că foarte multe cititoare s-au rezumat la titlu şi, posibil la primul paragraf. A fost suficient pentru a lua foc, pentru a se transforma în balauri ce suflă aburi pe nări, prea furioşi pentru a mai prinde finalul basmului. Am anticipat atât reacţia încărcată de învolburări colerice, cât şi clasicul recital despre Marie Curie, asuprirea femeilor în istoria umanităţii, promovarea unor utopii construite pe clişee, ş.a.m.d..
Continue reading

Femeile sunt inferioare

Men_ff40f6_2617710Mai ţineţi minte basmele copilăriei de Petre Ispirescu? Nici eu. Dar măcar scenele de acţiune debordantă în care Mucea von Limpdick se dă de 3 ori de-a berbeleacu’ şi se transformă în Titus Steel? Alea da, sunt imposibil de uitat. Cam aşa am păţit şi eu. Am băut vreo 5 litri de licoare ambroziacă magică, cu aromă de hamei, de la doamne-doamne, m-am dat de trei ori de-a berbeleacu’ pe scări, când am părăsit incinta (de nebună voie şi silit de toată lumea) şi m-am transformat în geniu. Am avut o revelaţie:
Continue reading