Votezi? Ești angajat!

Se duce omu să facă treabă:

Când dă interviu pentru portar, se întâmplă asta:

Trebuie să stai la poartă, să ridici bariera după ce ți se prezintă legitimația de acces, să faci o dată la două ore tură în perimetru și dacă vezi ceva suspect să suni la intervenții. Ai înțeles?

Da, dom’le.

Bun. Cazier ai? Probleme medicale? Cu ochii cum stai? Frică de fantome, că-i tură de noapte?

Păi stați să vedeți că…

Îmi pare rău, omule, vreau să dorm liniștit, nu pot să las depozitul ăla pe mâna oricui.

 

Când dă interviu pentru catedră, se întâmplă asta:

Predai fizică la cinci-opt, ai trei clase cu o oră pe săptămână și una cu Continue reading

Ciuma Roșie față cu reacțiunea

IMG_20170202_160343592

Într-un context nefavorabil sănătăţii mele (contextul a fost depăşit şi nu, nu a fost vorba despre un caz de Ciumă Roşie), am avut de suferit nişte operaţii fix marţi seară, după ora 21:00, moment în care, după o noapte de vis anestezist în camera de gardă, am aflat a doua zi că, sincron, OUG-urile se concretizau în ceea ce a condus la protestele din ultimele 5 zile, proteste pe care le consider pur şi simplu… ADMIRABILE. Fără ele, nu s-ar fi declanşat nicicum motorul prodemocratic abandonat pe avarii.

Ţin să precizez că operaţiile nu au fost motivate de ducerea luptei anticorupţie la un nivel atât de înalt încât să caut să elimin chirurgical posibila Ciumă Roşie, însă astăzi, sâmbătă, la nici măcar o zi după externarea-mi, pare să fi ieşit, ca bonus, şi un moţ de speranţă pentru popor, din analele unui PSD constipat de recenta ideologie metademagogică, hiperpatologică, a unui singur om, despre care eu consider că atunci când este pomenit de rău, nu i se înroşesc urechile spre a-i trăda adevăratele culori, ci i se cariază şi înnegresc dinții, probabil spre a-i sublinia discursurile otrăvitoare, mai paralele cu realitatea şi actuala viziune publică decât OTV-ul în zilele de glorie în care exista.
Continue reading

Nu s-a murit degeaba, cațelor!

S-a murit degeaba la revoluție.

Păi pentru asta s-a murit la revoluție?

Nu trece un singur decembrie fără să văd măcar vreo două păreri aruncate cu siguranța, ori prin vreo oftare online ori la un pahar de șpriț de sărbători.

*

Pentru mine însă victoria celor ce au ieșit atunci în stradă e absolută, una dintre puținele, dacă nu chiar singura de acest fel a neamului ăsta. Nu vorbesc de păpușarii din spate, câți și care o fi fost, ci la oamenii care au ieșit în stradă.

Cei care au stat în fața gloanțelor, cei care au stat în fața tancurilor, cei care au murit, cei care au rămas schilodiți pe viață, cei care au strigat cu tot ce aveau pentru libertate.

O fi pornit de la pâinea pe cartelă, de la salamul cu soia, de la cozile de 4-5 ore pentru o portocală de Crăciun, dar de cerut nu s-au cerut nici banane, nici salam de sibiu, ci libertate. Continue reading