Să sune sirenele

descinderi-mascatiAzi am realizat că sunt un pretenţios. Am atât de multe aşteptări din partea douămiicinşpelui; mai ceva decât scrisorile unui copil răzgâiat către Moş. Dar aproape toate depind doar de mine. Un fel de standarde de an nou, autoimpuse, aşezate în matricea noului cod. Cărămidă peste cărămidă, tot mai sus, spre acoperişul de scenarii Sf şi daydreaming.

Există totuşi un moft pe lunga listă, independent de dorinţele şi stăruinţele mele. Vreau, îmi doresc din fiecare cromozom năduşit al ficatului să se întoarcă DNA-ul din vacanţă. De la Bica-ncoace par să-şi fi luat bilete în Bora Bora, să-şi dezmierde colocolo.
Continue reading