De ce nu se trăiește din scris în România?

În primele două părți, 1 și 2, am povestit despre lucruri universale – oriunde în lumea asta e greu să trăiești din scris dacă o faci prost sau dacă nu te știe nimeni. Partea a treia am lăsat-o pentru piața noastră, lucruri ce se aplică strict aici, lucruri care fac, după părerea mea, să nu poți trăi din scris, indiferent cât de bun ești.

Când zic trăit din scris mă refer strict la profesia de scriitor și la trăitul din vânzarea de carte. Să trăiești din scris nu înseamnă numai asta(copywriter, blogger, jurnalist, ghost-writer și altele sunt meserii cu care trăiești din scris), dar eu mă rezum doar la ce mă interesează pe mine.

Buuun, hai să vedem ce particularități are piața românească de carte:

  • e foarte mică, cea mai mică din Europa sau pe-acolo. Cum s-a ajuns aici? Sărăcia, colapsul educației, șmecheria prostanilor ajunsă model de succes. Când societatea produce pe bandă analfabeți funcționali și nu promovează deloc competența, cine vrei să ridice piața de carte?
  • pe lângă faptul că e cât o puță de furnică, piața de carte românească e anti-naționalistă, ea și cu piața de autovehicule. ”Nu citesc autori români” am auzit de zeci de ori. Cum s-a ajuns aici? Metehnele comuniste s-au păstrat intacte în tagmă și asta înseamnă că toată critica de profil laudă sforăitor mizeriile scrise de cunoscuți, lauda în cerc e indestructibilă, premiile concursurilor cu greutate sunt împărțite pe sub masă și așa mai departe. Asta înseamnă că după ce s-au fentat cu câteva capodopere din astea ultra-recomandate, cititorii nu mai au nici cea mai mică încredere în review-urile culturale românești și preferă să nu arunce bani degeaba și să ia cărți care au cucerit piața internațională.
  • distribuția câștigă la noi între 40-55% din prețul cărții, DISTRIBUȚIA nu editurile. Cum s-a ajuns aici? Prostie pură și lipsă de viziune a tagmei de care vorbeam mai sus, cei ce respiră cultură pe urechi dar nu înțeleg că fără public nu au nicio utilitate. Că pentru o editură mică e greu să-și țină cărțile doar pe site-ul propriu, pot să înțeleg, dar să nu fie în stare primele 3-4 edituri ale țării să-și facă un magazin online propriu și să vândă doar acolo e incredibil. În timp ce editurile sunt falimentare pe linie(cu puține excepții, legate în general de contracte cu statul și manuale), elefant/libris/librarie câștigă bine mersi din vânzarea de carte(ok, nu vând numai asta, dar câștigul din carte nu e neglijabil).

Continue reading