Stupizenia unei industrii de miliarde

Real Madrid – juventus 1-3, după 3-0 în tur pentru Real. Calificare pentru spanioli cu scorul general de 4-3 și cel mai mare scandal fotbalistic de la celebrul Barcelona – PSG 6-1. De data asta, parcă și mai zgomotos, mai vulgar, cu zeci de fotbaliști și antrenori sărind la gâtul arbitrului. Atunci când stropii veninului sar din presă în teren, când superstaruri direct implicate în fenomen înșfacă topoare și tridente incandescente, poate că am depășit măsura.

Vorbim despre o industrie de sute de miliarde de euro, despre mii de specialiști, tehnologii revoluționare aplicate în medicina sportivă, în echipament, în organizarea și transmiterea meciurilor. Dar ne punem poalele-n cap, ca ultima țață isterică, pentru că ne-a furat arbitrul. Dincolo de miliarde și tehnologii, decizia finală o ia un nene care estimează la ochi, de la zeci de metri, printre căpățâni și craci.
O fi un semn că sportul ăsta trebuie să pută a primitivism, indiferent de investiții și progres tehnologic?

Și nu asistența video, înlocuirea arbitrului cu automatoni sau întreruperea jocului câteva minute la fiecare fază “discutabilă” ar fi soluții. Marea problemă a fotbalului este calitatea umană a celor implicați în fenomen. NU EXISTĂ pe planetă sport mai îngălat, grobieni mai nesuferiți decât fotbaliștii. Continue reading

Din fotoliu se vede altfel

Am auzit de foarte multe ori nemulţumirile prietenilor despre statutul fotbaliştilor. Mai ales al fotbaliştilor români. Ce e aia, să dai de două ori cu piciorul într-o băşică şi să primeşti o căruţă de bani?

Mai ales că sunt toţi nişte fetiţe, nişte prefăcuţi şi nişte trişori. Cad ca frunza veştejită la orice adiere de vânt, se vaită mai ceva ca o şcolăriţă răsfăţată peste măsură.
Iniţial le-am dat dreptate cârcotaşilor şi vitejilor de maidan (ăia care în locul oricui sigur o băgau în aţe). Dar s-ar putea totuşi ca fotbalul din teren să se vadă puţin altfel din tribune. Ori din puful fotoliului.

Ţineţi minte accidentarea lui Rusescu? La televizor a părut un simplu cot primit în obraz. Nici puternic şi nici hotărât. Ba chiar o lovitură involuntară, din neatenţie. “Hai mă, Rusescule, ce dracu? Simulezi? De-abi te-a atins. Fii bărbat!”
Continue reading