Îmi place nesănătos de mult perioada asta a anului. Se coc știuleții, bobocii noştri încep să măcăne mai răguşit, puicuţele fac ciorba mai bună. Da, lumea dă bacalaureatul! Intră în sală ştrumfi zăpăciți şi ies cavaleri neînfricaţi călărindu-l pe Gargamel.

Oricum, dragi conaționali şi colegi de editură care vă dati cu bacul zilele astea, nu vă amăgiţi că trageţi tare câteva zile si gata, aţi scăpat! Este doar începutul, un preludiu al torţionarului. Ce urmează va fi muuult mai rău.

Priviţi săptămâna asta de examinare ca pe ultima distracţie a vieţii pre-eclozare. Ieri, de exemplu, v-aţi prăpădit de râs cu Moromeţii, roman interbelic. Nu-i vina voastră. În urmă cu 10 ani, a trebuit să prezentăm condiţia intelectualului român (sanchi), într-un roman studiat. Tot Moromeţii au ales colegii mei de generaţie.
Ilie Moromete citeşte ziarul şi sparge seminţe pe uliţă – Ăl mai versat intelectual, indubitabil!

De ce zic că nu-i vina voastră? Îmi dau seama că indiferent de cerinţe, voi tot Moromeţii alegeţi. E vina statului român. Să facă d-le filme şi după alte romane!
Continue reading