Colind de 4 iulie

Disney, Broadway, Hollywood, ne dădurăm jos din dud. Şi acum avem cultură, nu mai vrem bread cu untură. Suntem fashion, cool, în trend şi îţi spun ţie, my friend, mă răsfăţ cu steak şi burger, doar am plus pe primul quarter.

Neam căznit prin iobăgie, crăcănat de sultănie, ne plecăm la poarta ta, ia-ne coarnele-n lasou şi nevasta-n private show!

Master of Romania, limba mea de catifea să-ţi dea luciu la parbriz, nu mai vreau să put a cheese! Mulţumim, am dat all in, swear to God că vă iubim! Se topeşte inima…

Ca la Hiroshima.

La mulţi ani, America!

***

Cu ocazia sfintei sărbători de 4 iulie, s-a lansat Atlasul Geografic pentru profil LGBT.
Continue reading

Toate corpurile sunt valoroase

Între timp la americani

***
M-am gândit că poate înţeleg greşit limbile astea non-dacice. Self-acceptance nu înseamnă “acceptarea de sine”? Adică tu – gras, urât, strâmb, chiomb, pleșuv, acromegal – să te accepţi aşa cum eşti. Pe graşi nu i-aş băga în aceeaşi categorie cu restul. Spre deosebire de un individ care se naşte cu trei urechi sau cu un penis minuscul, grasul ar avea ceva alternative; cum ar fi…să slăbească?

Presupunem însă că slăbitul este dincolo de capacităţile umane. Aşa s-a născut el, ăl mai al dracului perpetuum mobile, mănâncă 200g de orice şi se depun 300. Presupunem. De ce trebuie să te dezbraci într-o piaţă aglomerată şi să cerşeşti acceptarea celorlalţi? Problema nu era acceptarea de sine? Acceptarea de sine nu înseamnă să fii împăcat cu persoana ta, indiferent de părerile altora?
Continue reading