Drumul lung al nepăsării

Cum am anticipat săptămâna trecută, Cristian Tudor Popescu şi Cosmin Prelipceanu au fost amendaţi de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării:

“Asocierea creată de către domnul Cristian Tudor Popescu, la emisiunea Jurnalul de seară din data de 16.01.2018, pe postul de televiziune Digi 24, între doamna Viorica Dăncilă şi pavianul cu mantie, reprezintă hărţuire şi încalcă dreptul la demnitate, conform art. 2, alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comportamentul moderatorului emisiunii, Cosmin Prelipceanu, precum şi lipsa de reacţie a acestuia, reprezintă discriminare conform art. 2 alin 4 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Faptele celor doi jurnalişti exced libertăţii de exprimare în conformitate cu legislaţia din România şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”
Continue reading

Iminentul pumn în gură

Acesta este viitorul prim-ministru al României. Deși mulți o consideră încălțătorul lui Dragnea, optimistul din mine vede mai mult. Dincolo de condiția plebeului împins spre tribuna agorei, dincolo de “Vasilica” a cărei rezonanță te îmbie la o ciorbă de fasole, dincolo de provincialism și parvenitism, mai văd ceva: Psihopatie!

Să îți coafezi benevol părul ca un babuin, tu fiind viitorul prim-ministru al României, reprezintă un gest salutar. Nutrește speranța că, în spatele “Încălțătorului”, se ascunde un excentric. Cineva capabil să dea foc căruței cu paiațe. Continue reading

Eşti ceea ce citeşti

Aşa arată un colaj al celor mai “vânate” ştiri de astăzi, 18 iulie:

Găsim aceste titluri pe majoritatea site-urile de ştiri, pentru că presa online funcţionează pe împrumuturi. Indiferent că eşti Antena3 sau CanCan, vei posta pe prima pagină ştirea despre tinerii analfabeţi care primesc 40 de mii de euro sau ştirea despre riscurile apei minerale (chiar dacă autorii sunt Antena1 şi Jurnalul). De ce ai face aşa ceva? Pentru că, evident, din toată oferta jurnalistică, aceste ştiri au cele mai multe accesări.

Mi se pare edificatoare indigenţa colajului, tot arealul informaţional este la nivel subpământean, acolo unde coropișnițele hibernează în bălegar. Nu mai există dubii legate de periciunea sub care ne văd pe noi, poporul cititor, directorii editoriali şi finanţatorii.
Politica editorială ţinteşte o gloată omogenă de analfabeţi creduli, sperioşi, bârfitori şi obsedați sexual.

Oare au directorii editoriali dreptate?
Continue reading

Presa – între securism şi cancan

Scriu următoarele consideraţii din perspectiva privilegiatului independent politic şi ideologic. Da, sunt în poziţia asta, am libertatea să pup felurite fese – de la Iohannis, Hillary la Dragnea, Trump – şi toate variaţiunile cunoscute. Şi să înfig şuturi cu aceeaşi dezinvoltură. Mi se pare un amănunt esenţial pentru criticile ce vor urma.

Bazându-mă pe experienţa anilor irosiţi în online-media şi pe inteligenţa nativă (am documente care ar plasa-o peste medie), mi-aş paria toate clipele arse şi punctele de IQ pe faptul că presa centrală românească nu are privilegiile mele. Fie produce excrement halucinogen, fie prestează la comanda finanţatorului.

Ştiu, fiecare aveţi favoriţii şi urmăriţii voştri; persoane integre, independente, care au descoperit albul din gaura neagră şi vă luminează zilnic. Aduceţi-mi orice exemplu din presa centrală şi despicăm firul în comentarii.

Ohoo, câte exemple pot primi, dar, mai important, câte am ratat graţie fabuloasei calităţi a timpului – Trece.
Continue reading

Când presa trăieşte din bani murdari

manipulareÎn centrul Bucureştiului protestează aproximativ 30 de mii de persoane. Cum vedem acest protest prin ochii presei româneşti? “Lovitură de stat!”, “Iohannis dă foc României”, “Iohannis forţează lovitura de stat”.

Asta se întâmplă când televiziunile româneşti sunt finanţate de infractori şi securişti. Dacă în cazul unor alegeri există diferite poziţii, discursuri nuanţate în funcţie de culoarea partidului, în seara asta se manipulează la unison. Infractorii şi securiştii din fruntea televiziunilor româneşti au fraternizat.
Cu toţii se uită la Legea amnistiei şi graţierii ca la o eternă croazieră în paradis.

De ce ţi-ai face tu (Ghiţă, Voiculescu, Păunescu, Guşă, Vântu, Diaconescu…ş.a.m.d.) propria televiziune de ştiri? Sunt cumva nişte investiţii nemaipomenite, nişte feerii de unde obârșesc izvoare de mărgăritar?
În astfel de momente vedem utilitatea milioanelor de euro tasate sub fundurile jurnaliştilor-mercenari.
Continue reading

Jurnaliştii români, mulgători de vaci

Cu ce se ocupă presa din România într-o frumoasă zi de iulie?
Face trafic, face banul, ban, ban, ban, morman. Manelista presă din România face trafic asamblându-i uger şi coarne Simonei Halep.

Sunt cititorii plecaţi printre alge putrezite, la cură de porumb şi cocoşei de zahăr? Nu-i problemă, ridicăm ștacheta, venim cu “nucleara”. Bum, bum, ban, ban, morman!
O facem pe Simona Halep “vacă”. Buuum!

halep3halep2halep1

Asta a fost prima ştire, de la ziarul quality Adevărul. Cum am deschis mail-ul, ţop şi vaca. Am zis că poate sunt cei de la Adevărul într-o cruciadă jurnalistică. A refuzat Halep să le dea interviu sau ceva.
Nu doar ei. Toată presa românească vuieşte: “O legendă a cinematografiei a spus că Halep este o vacă!”
Continue reading

Curăţenia de primăvară târzie?

press3“Noi supravieţuim deoarece suntem utili altor state mai dezvoltate. Suntem coordonaţi pas cu pas.
Avem resurse naturale şi umane. Suntem coconul în care materia moartă şi gelatinoasă s-a transformat în hrană pentru organisme străine. Dar noi, românii, nu putem funcţiona ca popor neatârnat, atât timp cât nu avem presă.” – Asta scriam luna trecută AICI

Se pare că mătura de import, ceva inovaţie americo-nemţească, a ajuns şi în mizerabilul colţ al presei.
Să fi venit în sfârşit sfânta zi de duminică? Ziua în care strângem gunoiul muşuroaie, muşuroaie şi întrebăm prin vecini de un făraş zdravăn?
Continue reading

Ţigănismul presei româneşti

M-am plâns mai demult în România, sat fără câini  de mocirla mătăsoasă în care s-a înecat presa românească – Jurnaliştii tineri care au crezut în misiunea lor au plecat deja de la trusturile consacrate şi acum se zvârcolesc pe malul arid al independenţei sau trăiesc fantasme vremelnice prin tot felul de divane pubere. Jurnaliştii care şi-au făcut meseria din mercenarism, încă activează şi vor fi ridicaţi doar cu spatula fierbinte de pe fişicul glazurat cu rahat.

Astăzi trebuie să remarc o altă caracteristică a jurnalistului român de rânduială nouă: țigănismul.

Untitled1

Haules, muceacas, bahtalo! Au jicnito (sic) pe a noastră! Clar au făcut-o “ţigancă”, variază doar atributul, în funcţie de curentul deontologic al fiecăruia.
Cine? Păi cum cine? Francejii. Ăia care tot timpul ne fac ţigani.
Continue reading

Cum funcţionează presa

presaPresa online, că aia scrisă a murit demult.
Mă plimbam ieri pe net, din click în click, feciorelnic – Rutina zilinică este să citesc allegro 3-4 ziare online. Crâncenă meteahnă, dar n-am ce-i face.

Trec prin Niţu, Chiţu, Mitu, sex corect, incorect, sex surpriză, ce-mi rezervă anul şobolanului, chefuri cu ţigani, parastase cu moldoveni şi nişte chiloţi necunoscuţi (da, de vreo doi ani nu mai recunosc vreo pereche de chiloţi, semn evident de ramolisment).

Mă blochez într-un titlu despre ce păţeşte chiuveta dacă verşi în ea apa de la paste. Aoleu! tresaltă sufleţelul zbârlit ca un hamster ud la electroșocuri. Aoleu! Păi eu mereu vărs apa de la paste în chiuvetă. Nuuu, chiuveta mea iubită! Poeme nu ţi-am scris, te-am mai şi torturat cu paste! Legile karmice veghează, simt deja samsara prefăcându-mă în instalator.
Continue reading