Stilul de viaţă Noah

noahAnul trecut am refuzat să mai privesc X Factorul, Vocea şi Talentaţii României. Pentru că aveam şi încă am variantele străineze ale respectivelor show-uri. Superioare calitativ la tot: juriu, punere în scenă, poveşti inventate pentru concurenţi şi, mai ales, talentul concurenţilor.

România este printre puţinele ţări europene care încă nu a lansat pe youtube un viral cu vreun mare cântăcios ori dansator, participant la kitschurile mioritice. Olanda, cu o populaţie mai mică decăt noi, a lansat câteva zeci. Dar ştiu, mai talentaţi şi mai creativi decât românii nu există în Univers.

Pentru anul proaspăt început îmi propun să nu mai privesc nici variantele de import. Nimic ce are tangenţial legătură cu maneaua vestică clocită de Simon Cowell. Acest Dan Bursuc de Trafalgar Square. Totul a devenit un potop de lacrimi picurate dintre pleoape şi buci; cât mai multe, să ridice arca audienţelor până-n creierii ursarilor din Ursa Mare.

Noah mi-a demonstrat că se poate şi fără. Nu ai nevoie de Cowell atunci când ai talent. Iar lipsa talentului nu poate fi acoperită cu pipiţe izmenite-n goose bumps. Aşa că toată poleiala ursărească şi toţi închipuiţii care ridică imperii din showbiz, human grinding, PR şi alte blablauri moderniste seci, pot să mestece o ceapă.

Noah e despre “fă-o cu mâna ta”. Simte-te bine cu tine, acceptă-ţi genialitatea şi trăieşte cu ea. Nu te lăsa mânjit de antitalentul din jur. Îmbracă-te în zdrenţe dacă aşa te simţi bine, aruncă-ţi pantofii şi costumele pe foc. Încalţă o pereche de şlapi, toarnă-ţi oricât de multă Cola în vin, dacă ăsta ţi-e gustul, plimbă-te liber pe străzi, mirosind a “mă doare-n cur”.

Asta nu e o melodie, ci o stare de spirit:

Yeaaah, Noah!!!
noah2

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.