Să sune sirenele

descinderi-mascatiAzi am realizat că sunt un pretenţios. Am atât de multe aşteptări din partea douămiicinşpelui; mai ceva decât scrisorile unui copil răzgâiat către Moş. Dar aproape toate depind doar de mine. Un fel de standarde de an nou, autoimpuse, aşezate în matricea noului cod. Cărămidă peste cărămidă, tot mai sus, spre acoperişul de scenarii Sf şi daydreaming.

Există totuşi un moft pe lunga listă, independent de dorinţele şi stăruinţele mele. Vreau, îmi doresc din fiecare cromozom năduşit al ficatului să se întoarcă DNA-ul din vacanţă. De la Bica-ncoace par să-şi fi luat bilete în Bora Bora, să-şi dezmierde colocolo.

Încep deja să pierd pariuri cu Sfatul înţelepţilor băutori de bere. Odată cu Anul Nou mi s-au năruit şi toate fantasmele cu doamna Udrea. Dacă se alege praful şi de cele cu dom’ căpitan Băsescu, să ştiţi că ne supărăm.

După 10 ani de domnie e normal să strângi la curte batalioane întregi de bufoni (aka jurnalişti din presa liberă). Bufonul trage suc de prune pe nări şi-l scoate pe ochi, se dă de-a berbeleacul, mai aruncă mici ironii inofensive către rege; într-un final stârneşte amuzament sau milă. Contează că noaptea încă mai are un cap de ascuns sub pernă. O ciosvârtă de turtă caldă şi două sfârcuri stafidite de curtezană rejectată.

În timp, mai ales într-un deceniu de servilism, bufonul se ataşează de regele capiu. Până şi boul, biciuit şi înfometat o viaţă, varsă o lacrimă atunci când îi crapă stăpânul pe câmp.
E normal ce se întâmplă. Dar nu e normal ca voi, procurorii DNA, Harap-Albii ultimilor doi ani, să vă fâstâciţi în faţa unor bufonerii.

E deja 5 ianuarie. Să ne apucăm de treabă, zic. Suficiente Bora Bora şi colocolo. Hai, să sune sirenele!

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.