V-am povestit cum am ajuns la ideea de casă și ce repede m-am dezumflat. Au urmat săptămâni de tristețe și doliu în familie și vizitat câteva apartamente de închiriat ca să găsim ceva decent pentru când vine mutarea.

De la casă în Dorna era clar că ne luăm gândul, pentru că pe piață erau ori niște maghernițe vândute la preț triplu față de cât făceau, ori niște case faine care făceau toți banii dar erau peste puterile creditului nostru. Pe lângă oraș erau însă opțiuni dar nu se punea problema ca fetița noastră să părăsească sistemul urban (grădiniță/școală) așa că până la urmă ne-am împăcat cumva cu gândul că în fiecare dimineață, până va fi destul de mare să folosească ceva transport în comun, unul dintre noi va trebuie s-o ducă unde trebuie.

După sacrificiul ăsta mental enorm (abia am obișnuit-o să se ducă cu bona la grădiniță și să pot dormi liniștit fără să mă scol cu noaptea în cap) am început să ne uităm la căsuțele din dreapta Dornei, adică la undeva 2-3 km distanță de marginea orașului. Nu prea sunt, măi nene și nevastă-mea nici nu vrea să audă de căsuțele aflate pe la 15 km distanță, adică deja unde îți mănâncă lupii câinele din curte iarna.

Am văzut niște viluțe superbe, mici cum vrem noi, cochete, nou construite dar vândute toate. Ai naibii chiaburi din toată țara cum vin ei și-și iau case de vacanță pe lângă Dorna (nu mai spun ce priveliște aveai din ele, peste toată valea și exact în direcția apusului peste munți). Căsuțele astea aveau însă curtea foarte mică, să spunem vreo 300 de metri pătrați, perfect pentru retragere de vacanță dar deloc suficient pentru un spațiu de locuit permanent.

Mai mult de atât, mie nu-mi trebuie numai spațiu de joacă pentru copil, trei flori și-un foișor, că dacă tot am curte parcă aș vrea și-un colț în care să pot face pozici după plăcerea inimii și ce amenajări îmi trec prin cap. Partea bună e că în afara Dornei terenul este ieftin 5-7 euro metrul iar, după cum are sau nu utilități, se duce și la 2.

Am explicat data trecută de ce nu pot să fac credit care să includă și terenul dar a rămas varianta cumpăratului apartamentului familiei prin programul prima casă și apoi cu cash-ul făcut ce trebuie. Am văzut cum lucrează o firma de aici (ale lor erau căsuțele alea de vacanță), terenul e accesibil un pic în afara Dornei deci cam asta ar fi soluția.

Problema e că pe un apartament de oraș mic nu pot să iau tot creditul , așa că o să am bani de pământ, adaos de 50% pentru dat drumul la construcție, încă ceva pentru continuat dar probabil o să fiu în gaură cu vreo 15 mii pentru produsul final (adică interior/instalații, mă rog ce trebuie ca să te poți muta în ea). Ei, om găsi soluții, credit pe firma, pe dracu pe lacu…

O să ne fie foarte foarte greu la început, cât o să avem și chirie și rată, probabil o să trebuiască să mai fac și ceva în plus în weekend, să tăiem orice moft de-al nostru de pe listă (și râdeam ieri de soție că zicea de concediul din vara viitoare – ce concediu?) dar odată mutați, chiar dacă traiul la casă va fi mai scump decât acum, cred că pentru starea noastră de spirit, bucuria copilului, forma mea fizică, se va merita.

Acu, că am stabilit cum stăm, să vă povestesc și niște chestii mai vesele. De treci pe aici o să vezi că fânul din căpițe e protejat de garduri din lemn. Dacă te întrebi de ce, află că e din cauza căprioarelor și ciutelor care coboară iarna și halesc fără nicio rușine munca omului. Ei, mie mi s-a pus pata pe creier că dacă o să am vreodată casă aici, fânul o să-l las special special pentru ele.

Cum e să te trezești dimineața și să fotografiezi cerbul printre fulgii de zăpadă la tine în curte? CUUUMMMM EEEEE?

Dacă vă vine să credeți, ăsta e unul dintre criteriile după care am pornit la vânătoare de pământ, să-nnebunească nevastă-mea nu alta.

– Uite, mami, ce aproape e pădurea, aici sigur vin căprioare!!!

– Mă, omule, aici îți mănâncă lupii din frigider.

– Uiteeeeee, ce fain e, că n-ai vecini între tine și munte, vine cerbul fără să-l deranjeze nimic.

– Vai mă, e în vărful muntelui, unde vrei să ne duci?

– Uiteeeeeee, terenul ăsta e pe strada Căprioarei, îți dai seama de ce îi zice așa? De la câte căprioare merg pe acolo!!!

– Așa? Ia vezi cine e proprietar acolo – Gigi Ursu?

Tot uitându-mă eu după bucăți din astea unde să vină căprioarele am văzut niște terenuri superbe și extrem de ieftine. Na, eu am o teorie, că peste 30-40 de ani, Bucovina o să fie super destinație turistică pentru europeni, unul din ultimele locuri de pe continent care o să aibă încă tradiții și spiritualitate autentică, pe lângă peisaje, animale și toată frumusețea naturală.  Cei care investesc acum nu o fac pentru ei ci pentru copiii lor și cum românul nu prea are gândire pe termen lung, zona e încă ieftină de tot – numai centrul Dornei e la căutare, că acolo se fac bani acum.

5 ha de munte/pădure tânără/pășune deasupra Dornei la sub 20.000 de euro. Ești nebun la cap? Chiar și fără să-ți faci peste 30 de ani super castelul lui Dracula între brazi, până atunci lemnul care crește acolo singur și tot îți scoți banii decent fără să tai ca bezmeticul.

Câteva mii de metri lângă cea mai nouă pârtie de ski a Dornei, cu sursă de apă naturală pentru păstrăvărie, plus curent electric la sub 10 euro metrul? Probabil e chiar în vârf, așa și? Când îi zici la schior că se dă jos din pat și e chiar lângă pârtie, aia cu nocturnă, unde crezi că o să se cazeze??? Oailei, de ce nu-s și eu fiu de ăsta de mogul să cumpăr oleacă de pământ?

Alte multe bucăți de teren izolate, cu preturi super mișto unde poți să faci o groază de chestii – lasă c-o să fie bătaie pe ele la prețuri de zeci de ori mai mari când s-o trezi europenii, adică după ce fac românii un pic de infrastructură și pentru nordul țării. Eu țintesc o bucățică de 2-3 mii de metri, ideal cu apă (izvor sau pârâu), cu traseu de căprioare și dacă mai e și lângă drumul mare, e perfect.

Azi mă întâlnesc cu constructorul să discut în principiu un plan, o perioadă și-o sumă și apoi demarez procesul de luat apartamentul, scos banu, găsit terenul, etc.

sursa imagine

Vlad B Popa Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati Facebook personal Pagina fb de autor website de autor