De la coadă

Trag ieri o fugă până la farmacie, să scot familia din capcana unor dureri profunde de gât dătătoare de tuse vulcanică. Inaintea mea erau trei doamne cu hârțogăraie de completat, rețete de înțeles, semnături de dat și așa mai departe, așa că m-am relaxat și pregătit pentru câteva minute bune de așteptare.

După ceva vreme intră EA. Ea din generația de aur. Generația de aur, adică cea care a scos România din epoca de piatră, a construit blocuri, a inventat respectul și politețea în societate, curentul electric și banana la ziar.

Se uită nemulțumită la scenă, ridică dezaprobator din sprâncenele trase cu creionu, strânge din buzele rujate și mă fixează câteva secunde. Eu eram singurul element mai tânăr din compoziția cozii, eu eram cel care-i furam timpul pe nedrept.

O văd cum se fofilează, discret ca un ninja în roz, pe o linie paralelă cu mine, cât să fie un pic mai aproape de tejghea. Apoi așteaptă, complet liniștită. Continue reading

Din puţul gândirii

Rezumat Bookfest Romexpo:

editura antet

Cine nu scrie, creion nu primeşte
Cine nu bea alcool nu se îmbată
Cine nu bea apă e Băsescu
Cine nu are copywriter să îşi cumpere!

Alte particularităţi Bookfest 2015:

– La fiecare 10 metri dădeai peste un veteran al literaturii, volubil, cu mâinile sudate de microfon. Fie recita poezii care scorojeau vopseaua de pe postere, fie îţi fisiona sinapsele cu platitudini pronunţate pe tonuri grave. Şi absolut toţi erau piloni, titani, monştri sacri. Probabil în lumea lor mică şi îmbâcsită. Pentru majoritatea vizitatorilor erau doar portaluri spre epoca de aur.
Continue reading

Berea dulce şi femeia fatală

berePentru mine Bookfestul a fost o surpriză plăcută. M-au impresionat vizitatorii, în special ai noştri, curioşi neobosiţi care au mişunat prin pavilioanele destinate expoziţiei de carte. Şi nu-i lucru neglijabil atunci când concurezi cu expoziţia de căţei, pisoci şi alte pufoşenii. Să nu mai zic de Bianca Drăguşanu, echipată în mireasă şi expusă în pavilionul principal.

Copleşită de atât citit şi alergat, o doamnă trecută de a doua tinereţe îşi face cuib în pavilionul nostru, privind scânteietor spre un colţ. Era genul de femeie învăţată cu galanterii. Deşi fermitatea formelor pierduse lupta cu gravitaţia, păstra o eleganţă aparte. Încă suplă, cu o dinamică de pumă şireată, zâmbet luminos şi aură de “vino-ncoa”.

În colţul care a reuşit să-i însenineze faţa se află dozatorul nostru de bere Terapia. Văzându-mă echipat mai sport şi ţopăind vesel printre scaune, puma zâmbăreaţă mă abordează:
Continue reading

Vâlceanul, animal sociabil

20150520_135822Pune trei vâlceni într-un mediu haotic: spaţiu cu limite ce tind spre infinit, plin cu elemente străine, agitate. Bookfestul de la Romexpo, de exemplu.
Involuntar, cei trei vâlceni se vor atrage până la alipire. Să fie fizică, chimie, magie? Legile rasei superioare izvorâte din magia râmnicului rămân tăinuite în corola de minuni.

Dintre toate pavilioanele, standurile şi editurile prezente la Romexpo, am nimerit fix lângă vâlcenii mei autori de carte: Vlad Stoiculescu şi Andrada Cioteanu.

Standuri lipite, nu alta. Ceva sau cineva superior cognitiv ştie că nouă ne place în turmă.

Dracula’s Kitchen la Bookfest Bucuresti 2015

cartea Dracula's Kitchen la bookfest

Opreste lumea in loc. Cam asta e cu Dracula’s Kitchen la Bookfest.

PS. Si ca sa nu vorbim numai despre ea, va mai spun asa:

Cu vreo 10 minute in urma a intrat o doamna in stand, a tras un ochi spre Povestiri de sub papuc si pac a luat-o. A intrebat Dani, vazandu-i reactia extrem de iute, daca stia dinainte de carte.

“Nu, dar cum am vazut titlul, m-am gandit la sotul meu…”

Supercom S.A. – obiectiv atins!

Astăzi am fost să ne decorăm templul de la Romexpo. Principiali şi stricţi cu noi înşine, încercând să integrăm arta în disciplină. Ca nişte ninja meșteșugiţi. Am putea să povestim faptele de vitejie ce ne-au înălţat întru sfinţire. Potecile primejdioase ale Mogoşoaiei, fermele bântuite, omuleţii locului; mărunţei, dar aprigi.

Înainte de toate aş vrea totuşi să înţelegem complexitatea artistică din spatele ikebanei. În templul nostru, orice detaliu, aparent insignifiant, poate distruge iremediabil feng shui-ul. Regulile ikebana sunt stricte: respingerea naturalismului, corijarea simetriilor, omagierea ireversibilității timpului.

Fiecare balot trebuie să conţină tinereţea (fire verzi de iarbă), bătrâneţea (paie uscate) şi moartea (paie care put a hoit). Fiecare balot trebuie atent sculptat de iniţiaţi:

11251670_1050654154963293_1118139447_n

Un alt curent artistic indispensabil templului nostru este cubismul. Mai exact, faza analitică a cubismului, atent onorată prin nuanţele de cafeniu și cenușiu, prezente la suprafaţa baloţilor. Ţinând cont de forma obiectului artistic, şi anume balotul, putem afirma că am purtat arta spre noi dimensiuni: Paralelipipizmul

Într-un final, scopul a fost atins şi opera desăvârşită. Vă prezint ikebana, varianta paralelipipizdă:
Continue reading

Sunt scriitor

Am fost scriitor de când am învățat să scriu. Tot timpul aveam de așternut câteva litere în plus față de ce era nevoie, o serie cu un dulău dat dracu care împărțea dreptate pe străzi și o versiune de terminator neaoșă prin generală, niște poeme demonice de ți se ridica părul pe ceafă în liceu și multe, multe rânduri scrise doar ca să fie scrise.

Asta e chemarea scriitorului, să scrie chiar dacă nu-i folosește la nimic, să scrie pentru că așa îi cere pana, să scrie fără public și fără altă ambiție decât cea de a scrie frumos, să scrie pentru scris.

Așa am ajuns să scriu bine, cu mii de rânduri puse pe hârtie fără să le vadă nimeni și mii de rânduri pe care le-au văzut doar câțiva. Niciodată nu m-a învățat nimeni nimic despre scris și totuși m-au învățat atâția, nu am avut nici un profesor, nici măcar un singur sfat pentru asta, dar am avut o mie de modele, toată biblioteca copilăriei. Continue reading

La radio, vreau să ajung la radio…

pom de maiAstăzi sunt invitat de domşoara A.G. Billig la Radio Rock Zone.

Da, o să mă duc. Emisiunea se numeşte “4 Uşi”, aveţi oportunitatea de a ne asculta vocile suave între 8 si 10 PM.
Totul se face spontan, bărbăteşte, habar nu am ce întrebări mă aşteaptă. Am primit din partea domşoarei doar adresa, ora şi numărul de telefon. (Nu am sperat vreodată la mai mult)

Presupun că vom discuta despre cărţi. Despre editura noastră, despre Bookfestul de la Romexpo (unde sunteţi invitaţi cu toţii în perioada 20-24 mai). Posibil si despre voi, ăştia care comentaţi pe Reacţii. Presupun. Cum am zis, nu am planificat întrebările, totul va curge natural.
Continue reading

Mizeriile din Centrul Vechi

Pe măsură ce anii trec şi ceaţa juneţii se ridică, încep să disting forme tot mai variate. Printre care şi ale numeroaselor mizerii din centrul vechi al capitalei. O zonă pestilenţială pe care încerc din răsputeri să o evit:

Coteţe de cărămidă care te vor strivi ca pe gândac la primul cutremur de peste 6, cluburi infecte cu servicii şi personal pe măsură, clienţi adunaţi de la preselecţia “Melteanul de Aur” – specia de cocalar hibridat cu hipster. Şi, mai nou, adolescenţi criminali cu terci în loc de creier.


Continue reading