Gândește, bă, că nu costă nimic. Pe naiba nu costă.

De un milion și jumătate de ori am auzit îndemnul ăsta – ”Gândește, că e gratis”.

Nu e. De fapt, e unul dintre cele mai scumpe lucruri din câte poți avea pe lumea asta.

Costă timp, enorm de mult timp investit în tine, de pe vremea când ești un gândac bălos, crăcănat de pampers până când ești un tânăr rebel, crăcănat de figuri. Fiecare poveste citită la culcare, fiecare joc desfășurat în mijlocul camerei, fiecare cuvânt explicat, fiecare întrebare limpezită, toate îți construiesc mintea.

Fă un calcul și vezi cât l-ar fi costat pe angajatorul părinților timpul petrecut de ai tăi sădindu-ți semințe de gând… Continue reading

Călăuza

Un film aruncat injust în categoria sf-urilor; singura scenă ce ar putea îmbrăca fantasticul are câteva secunde şi coboară cortina. Ştiinţific? Nici măcar. Călăuza este un film de primordialitate telurică, nu avangardism celest.

Farfuriile zburătoare sunt înlocuite cu farfurii sparte, acoperite de mâl. Roboţii şi laserele nu au rost în lumea cioturilor, a frunzelor prăfuite, a lingurilor uitate pe fundul bălţii.

Mi-a plăcut, dar asta nu îl face automat un film bun. Am sesizat elemente care foarte uşor l-ar putea transforma într-un film plicticos, leşietic, imposibil de înghiţit două ore jumate, în continuu.
Totul ţine de gusturi, de sensibilitatea, firea spectatorului.
Continue reading

Trei medalii şi-o înmormântare

olimpiadaRomânii şi-au găsit mai greu forma sportivă, dar au scos-o la mal. Delegaţia olimpică a bifat până acum 3 medalii, câte una de fiecare culoare. Nu-i puţin lucru pentru o naţie care şi-a bătut joc de sport în ultimul sfert de secol.

Ar trebui să dea de gândit şi faptul că “ai noştri” au părut în primele zile o ceată de zombi. Au început dezastruos la spadă şi handbal, după care, aceleaşi fete au călcat fără milă tot ce le-a ieşit în cale. Cum e posibil să pierzi în prima rundă la spadă individual şi să câştigi aurul pe echipe? Cum e posibil să te bată Angola şi Brazilia să-ţi dea scor dublu? Iar acum să dai de pământ cu Spania, favorita grupei.

Cred că delegaţia noastră ar trebui să facă studii suplimentare în legătură cu fusul orar, efectele climei, ale ploilor calde şi drumurilor lungi. Serios acum, trebuie să existe o ştiinţă şi despre adaptarea sportivilor, atunci când schimbă continentele şi emisferele.

Ce ne-au adus cele 3 medalii celor de acasă? Cum mă aşteptam: bucurie şi prostie.
Continue reading

Sfada cu polițaii

Se bate monedă grea zilele astea pe reacția turmei de privitori la o acțiune decisivă a poliției în cazul unei treceri pe roșu. Ce mârlani, dom’le, ce înapoiați, ce societate de căcat e asta care nu pricepe că dacă nu respecți legea e normal să fii pedepsit…

Și așa e, că te-apucă plânsul de fiecare dată când dai piept cu strada și vezi nesimțirea, bădărănia și lipsa de obraz cu care românul se comportă și încalcă reguli atât de ușor de respectat.

DAR

Măi, băieți, noi uităm ce poliție avem? Noi uităm cine-i de vină pentru zeflemeaua asta vis-a-vis de lege?

Coruptă de la mic la mare, de la polițistul de șosea până la șeriful de capitală, plină ochi de avuții imposibil de explicat, împănată cu înceți (că nu durează juma de oră să scrii trei linii de proces verbal degeaba) care ajung în funcții grele, de prestigiu, promovați nu pe eficiență ci tocmai pe uitatul în altă parte la afacerile rechinilor.

La orice privire pe care o aruncă DNA-ul spre o secție, pleacă de acolo nu unu-doi polițiști ci mai toți…

Să recapitulăm: aproape toate cadrele de conducere au fost numite pe considerente politice/economice și aproape toți agenții sunt deschiși la șpagă, la plan de amenzi, la trecut cu vederea faptele puternicilor, adică exact la tot ce nu ar avea ce căuta Continue reading

Jocurile olimpice nu sunt despre medalii

Bocet şi suspin pe câmpia păstorească, nepoţii dacilor au dat în depresie din cauza olimpiadei. Cum să nu avem măcar o medalie? Noi, românii, nicio medalie, cum aşa ceva?!
Da, olimpioţii lui Zamolxe, geniile interstelare care au unit Vf. Omu şi piramidele egiptene prin tuneluri secrete nu sunt în stare să ia o amărâtă de medalie. Una, bă, una! Să se bucure si puiul de dac rămas acasă.

Şi parcă n-ar fi dacul atât de negru dacă…

olimpiada

Nuuuu! Ungurii pe locul 5 în LUME! Deja au cinci medalii de aur. Şi noi, noi? O tinichea de bronz măcar, hai că se poate!
Continue reading

Văduva Neagră, varianta cu mici şi mămăligă

vaduva neagraAm citit aici despre viitorul judecător CSM, doamna Coţofană.

Când l-am studiat pe Caragiale, am aflat şi categoriile comicului: de situaţie, de moravuri, de nume, de limbaj.
Doamna Coţofană, fost ofiţer SRI şi viitor judecător CSM, punctează impecabil fiecare varietate. Nume, limbaj, moravuri, situaţie – nota 10 cu felicitări!

“Averea mea e dobândită legal. Femeile frumoase si inteligente primesc şi cadouri. Mi-au făcut cadouri bărbaţii, apoi soţul meu.” (d-na Coţofană)

Să ştiţi despre ce vorbim, averea este de ordinul milioanelor de euro, nu chițibușuri. Doar bijuteriile purtate de d-na Coţofană însumează 248.000 de euro.

“Eu am moştenit ce am sau am primit cadouri, cum v-am spus, în perioada în care am fost ofiţer SRI”
Continue reading

Furie

”Cum s-a întâmplat?”

Polițistul, paralizat de la gât în jos, tată de fetiță sub un an, oftează și povestește:

” Un val de furturi de biciclete în centru… primisem dispoziție să fim atenți la tot ce mișcă. Patrulam cu mașina când am văzut un puști pe-o bicicletă nou-nouță, de marcă. Am oprit lângă el și m-am dat jos să-l întreb ce-i cu ea.

Îmi amintesc fumul și atât…”

Puștiul l-a împușcat fără să clipească. Câteva minute mai târziu l-a luat salvarea, i s-a pus lumânare la căpătâi dar cumva a reușit să supraviețuiască.

”Puștiul?”

”L-a arestat colegul. M-am dus să-l văd mai Continue reading

Pornirile religioase se transmit mai uşor la femei

femeie

– Nu spăl azi că-i sărbătoare!
– Aşa, şi?
– Păi e păcat.
– Faţă de cine? Conform cui?
– Eh… taci, mă! Nu se face.

N-aş fi găsit ceva în neregulă cu discuţia asta, dacă avea loc între un ateu şi religioasa parteneră de dialog. În regulă, omul este religios, consideră că dacă apasă butonul maşinii de spălat, îl înfurie pe Dumnezeu. E dreptul lui confesional să creadă orice.

Doar că am păţit-o (şi nu o dată) în dialog cu femei străine de orice tradiţii ortodoxe. Femei care la orice oră îşi bat cărămida între sâ în piept cum sunt ele fiinţe puritan-laice, iar religiile sunt doar poveşti pentru adormit copiii.
Continue reading

Pedofilie cu şalăi

– Pui, am luat peşte din piaţă, am găsit şalău.
– Bravo, Cristinuţa!
– Am luat doi.

Am căzut puţin pe gânduri, recunosc. În timp ce-i ascultam entuziasmul în zumzetul pieţei, mă chinuiau ceva gânduri de lehamite – Pfaaa, păi ce facem nene cu atâta peşte? Îmi vine cu doi monştri acasă, trebuie să-i porţionez, să-i congelez… muncă, nenică! Mâncăm toată luna numai peşte.

Şi a venit cu ăştia:

şalău2

Pe bune, chiar este şalău. Proaspăt fătat din icre.
Continue reading

Marketingul Coca Cola este dumnezeire pură

Berceni, 6 august, anul maimuţei de foc

Încă adunam cioburi de vise şi făceam “spooning” cu perna, când am auzit mare balamuc pe scara blocului:
“Burabolaaa!!!” şi trei pumni în uşă.

“Pfaaa, să vezi că iar s-a rupt ţeava şi nenorocesc vreun vecin cu picăturile iadului!” Mă rostogolesc din pat, încă în dubii dacă deschid aşa despuiat sau trag înainte o pereche de nădragi.

“Alah Holaaaa!!!” Sunat la uşă vreo 5 secunde în continuu, plus trei pumni.
“Băi, e voce de bărbat, nu e baba de la parter. Hai, totuşi, să nu-i deschid în cucul gol.”

De obicei, neglijez cu succes orice bătaie, orice scormonit şi orice frecăţiş asmuţit asupra uşii mele. Dar acum părea ceva grav; nimeni nu bate cu aşa disperare, dacă nu e vreun caz de forţă majoră. Nimeni!
Continue reading