Scuzele lui Dăncilă

Înțeleg că, în timp ce “combate Holocaustul”, d-na prim-ministru este o fire timidă și emotivă, de-asta mutilează limba și logica. Nu cunosc multe persoane mai timide și emotive decât mine. Și totuși…

Între timp, primul cancanist al țării, Cătă Tolontan, s-a asigurat că Vasilica Viorica va fi luată mieros în brațe de toate feministele națiunii. Dacă ieri era pesedista analfabetă slugă-n Casa Dragnea, acum este mama adoptivă eroină.
Bravo, Tolontan!

Soluție pentru criminalii recidiviști

Crimă în Mediaș, autor recidivist, eliberat în urma “recursului compensatoriu”
Partidele de opoziție și presa anti-putere saltă tălpile pe cărbunii incandescenți și urlă “Criminalii!”

Conform datelor oferite de Ministerul Justiției, au fost alte 188 de infracțiuni violente (crime, tâlhării, violuri) săvârșite până în prezent de eliberații prin recurs compensatoriu. Nu a interesat nici pe dracul din mintea lui Neghiniță din cleiul urechii lui Opoziție. Ăia 188 n-au fost filmați, nu-s material de dramă națională. Fie-le groapa adâncă și călduroasă!
Dar acum, cu tehnologiile nepoților Lumiere, parcă merg roase niște procente politice.
Continue reading

Urmașul lui Sobieski și românii

Ioan Sobieski s-a transformat peste secole în Donald Tusk. Cuceritori amândoi, dar prin mijloace adaptate vremurilor.
Contemporanul i-a cucerit pe români atacând în punctul moale: nevoia de laudă. Românul vibrează la auzul unui “înalt” european care se străduie să-l laude pe românește.

Nimic rău ori condamnabil – mai bine să ne cucerească minuțiozitatea și carisma lui Tusk decât superficialitatea și mitocănia politicianului român.


*Parcă nu ești îndeajuns de necioplită dacă nu-ți cocoți progenitura la balcon, într-un context cu totul nepotrivit. Îmbrăcat mai mult casual și deloc smart, Dăncilă Junior s-a înfipt între unii pe care îi bălăcărea pe facebook în corul pesediștilor patriotarzi.
Continue reading

Polonicul bunicii și ultima carte

Prima dată când am făcut magie, m-a fugărit bunica cu polonicul cel mare un sfert de oră în jurul casei până am reușit să mă urc în vârful cireșului. A fost și prima dată când vreun cireș din târgul Fălticenilor s-a trezit bântuit în mijlocul zilei, probabil de aia n-a făcut cine știe ce cireșe vara aceea.

N-a fost vrajă ușoară să transform fețele noi de pernă, cele păstrate în lada de studio pentru musafiri importanți, în costume de stafie pentru mine și vară-mea. Sincer, și mai greu a fost să alerg destul de sprinten ca polonicul să nu ma ajungă decât de două ori, abia văzând prin găurile pentru ochi și cu broderia de pe margini agățându-mi-se de teniși.

A doua oară când am făcut magie, flăcările s-au ridicat periculos de sus, aproape până la acoperișul fabricii de mobilă. Noroc că zidul era de cărămidă și că furtunul pentru udat straturile era destul de lung. Vedeți voi, vrăjile de foc sunt foarte puternice și foarte greu de controlat, chiar și pentru un vrăjitor talentat… polonicul bunicii s-a activat din nou, blestematul, parcă simțea magia din aer chiar și Continue reading

Alianța Estului

Trei primari români visează și fentează. Alianța Vestului sună izbăvitor pentru visători, plutești împins de reverie spre țări mai calde. Însă totu-i plănuit pe dos, ți-au plutit numai speranțele, credul alegător, și ai rămas înfipt în molozul comunist. La fel ca părinții, bunicii și toți cei care au apucat să respire estic de la Yalta încoace.

Da, Alianța Vestului este o fentă, încă o găselniță de an nou, electoral. Va prinde în rândul populației transilvano-bănățene, acolo unde plutește iluzia apartenenței la neamuri fandosite. Pui și puiuți de habsburgi, de Otto von și bitte schön, toți ar pluti spre țări mai calde. Români blajini, cu suflet moale visându-se imperialiști șovini.

Alianța Estului este singura în care încăpem natural, fără sforțări. Nu ne-am ales-o; o moștenim de la părinți și bunici împreună cu gena implantată în codul est-european.

Yosip Tito – Yugoslavia, Todor Zhivkov – Bulgaria, Gustav Hușak – Cehoslovacia, Janos Kadar – Ungaria, Nicolae Ceaușescu – România, Nikita Khrushchev, Leonid Brezhnev -URSS.
Liderii care eu modelat estul au fost fii de țărani, de muncitori ori militari. Toți! Mințile ce ne-au împins spre lumina secolului XXI s-au călit pe ogor, în mine și uzine ori în cazarmă.
Nicolae Ceaușescu a crescut mai mult prin pușcării, dar îi recunoaștem tot sorgintea muncitorească.
Continue reading

Prosteala cu tronuri și prințese

“Casa Regală primește cadou de la PSD-ALDE un institut de „interes național”, finanțat cu aproape un milion de euro anual și bonus Palatul Elisabeta / Legea a trecut de Senat: doar 5 voturi împotrivă de la USR” (Sursa: Hotnews)

Senatul României finanțează “Institutul pentru promovarea valorilor naţionale Regele Mihai I”. Mai pe scurt, 20 de angajați vor fi plătiți lunar pentru perierea a doi Nimeni: Radu și Margareta. Meritele celor doi sunt nașterea și însurătoarea. NIMIC altceva nu îi recomandă pentru a promova scobitori la teleshoping, cu atât mai puțin “valorile naționale”.

Ultimul monarh al României a fost Mihai, o personalitate la care nu mă avânt cu preaslăviri, dar îi pot aprecia decența. Restul sunt subiecte și subiecți pentru distrarea și sugerea plebei.
Continue reading

Mirana

O siluetă lasciv conturată de argintiul felinarului l-a condus pe Ștefuț într-o curte largă, cât două gospodárii obișnuite. Pășeau atent între cele două fâșii scurse din ferestre; silueta se arcuia reptilian într-o mireasmă dulce de fân tocat și țuică fiartă. „Tătăițăăă!” Din lateralul întunecat al curții se aude un schelălăit umil – cerșesțe mângâiere. „Tătăițăăă, a venit băiatul! Băiatul cu rezervarea. De pe internet.”

Mirana agață felinarul aproape de tavan, peste o carpetă brodată de mână. Se ridică pe vârfuri, întinde tălpile goale, iar fesele se umflă sub rochia vaporoasă. Bunicu-su mestecă o cafea la bar și fumează. În jurul barului sunt patru mese rotunde, inegale. Au picioare strâmbe, scorojite, și scânduri din care cuiele și-au scos capul ruginit. Scaunele sunt buturugi de salcâm, acoperite cu prosoape zdrențăroase – același model ca pe pereți.
Continue reading

Din anul 101…

Mi-am folosit la maximum calitățile de maestru designer (îmi puteți spune Paint prodigy) și am ilustrat evoluția (?!) neamului românesc în ultimii 100 de ani. Mai exact, transformările suferite după 43 de ani în comunism plus Cernobîl.

Bucuros minune-mare la finalul grotescului festivism centenar, vreau să pășesc schimbat în anul 101.
Dintre toate știrile centenarului, una singură mi-a scuturat atenția:
Continue reading