Doroş dordora de tupeu

“Plătesc ceva taxe, dar ele se află în același pool de analiză în felul în care plătesc taxe și ar trebui să plătească taxe. O să vedem în urma analizei dacă ar trebui sau nu să plătească mai multe taxe”

Gângăvel ăsta, care nu e în stare să formuleze un enunţ simplu, vrea taxe. De la Facebook şi Google. Nu ştie sigur dacă ar trebui mai multe taxe, dar ar fi bune mai multe taxe. Şi el crede că da, că taxe.
Continue reading

România sălbatică – documentar

Când a făcut Charlie documentarul Wild Carpathia a vuit tv-ul, presa și patriotismul facebook de-a explodat reach-ul și awareness-ul până la stele. Cumva, dacă e făcut de-un străin, chiar de e banal/mediocru ca realizare și plin de inextactități, atunci merită toată atenția și lauda noastră.

Nu că orice efort de promovare nu ar trebui salutat și sprijinit, dar dacă face un român aceeași chestie parcă ni se stinge tot entuziasmul și-l ținem la umbră. E de-al nostru, ce spanac poate să iasă…

Descoperă România Sălbatică – trailer from Dan Dinu on Vimeo. Continue reading

Ultima generație cu mâncare pe masă

Nepoții noștrii sunt ultima generație care va mai ști ce înseamnă mâncare adevărată iar noi suntem ultima generație la care mâncarea apare în toate formele ei, de la cea a trecutului până la cea a viitorului.

De la triburile izolate prin ultimele jungle virgine ale lumii, care gătesc ca acum o mie de ani, la mâncarea tradițională din bucătăria rurală, la semipreparatele și fast-food-ul urban, la fine dinning-ul artistic din restaurante michelin, până la mâncarea viitorului ambalată prin pachete și pastile de astronauți, noi știm mâncarea așa cum a fost și cum va fi.

Suntem prea mulți și creștem rapid. Pentru orice altă specie reglajul se petrece natural – când numărul de consumatori depășește resursele, surplusul moare de foame. La noi nu se pune problema așa ci se caută soluții.

Până acum Continue reading

Povestile cititorilor cartii (In)decizii – partea a treia

IMG_9600Daca ar fi sa scrii un roman despre propria ta viata, cum s-ar numi el? Al meu se numeste (In)decizii. L-am lansat acum 3 luni in Carturesti Carusel. Din ziua de 6 februarie si pana azi am primit numeroase feedback-uri despre carte, fapt ce m-a bucurat tare mult. Dar cred ca cel mai mult ma bucura intalnirile cu cititorii din librarie. In articolele trecute am inceput aceasta serie de povesti.

Seria de azi continua cu alte 3 povesti noi.

Prima poveste este a unei doamne elegante si delicate. O sa-i spun direct pe nume, Madalina, pentru ca mi-a permis acest lucru. Madalina se afla in Carturesti si citea un roman de pe tableta. Am intrat in vorba cu ea si am intrebat-o parerea despre coperta cartii (In)decizii. Mi-a spus ca nu o atrag foarte mult culorile inchise, insa cand s-a uitat pe spatele copertei si a vazut poza mea in rochie galben-limeta (da, am aflat ca asta este culoarea rochiei de pe coperta) a zambit si mi-a spus ca prefera tipul acesta de culori.
Continue reading

Lectură obligatorie pentru nostalgicii comuniști

O discuție reală cu un nostalgic comunist nu este posibilă pentru că genul ăsta de interlocutor nu are nevoie și nu folosește argumente economice/sociale/morale ci recită o mantră simplă, plină de gogomănii.

Pentru el gogomăniile alea sunt adevăr la fel de palpabil ca apa pe care o bea și nici măcar nu e vina lui. Perversitatea comunismului și a oricărui regim totalitar cu bază ideologică stă tocmai în spălarea pe creier a unor generații întregi.

Vei auzi povești propagandistice atât de aiuritoare că par venite din basmele populare cu mere de aur, dar spuse cu o convingere atât de plină că e șocantă.

Aceeași oameni care declară cu obidă acum ”presa e toată cumpărată și totul e minciună la comandă” iau de bune informațiile produse de o presă aservită legal și fățis sistemului de guvernare. Repet, aceeași oameni care azi, când presa e polarizată după interese contrare și de asta mizeria iese la suprafață în valuri ca muniție politică, o declară plină de falsuri nu au nici o îndoială în presa plătită direct și public de cei despre care scriau.

De asta auzim bălării de genul ăsta: Continue reading

Să nu mai moară moldoveanul!

Am pierdut noţiunea timpului. M-am uitat la moldoveanul ăsta de vreo 10 ori, fără pauză. Mi se pare fabulos. Nu atât de mult ce spune cât felul cum o spune. Joc actoricesc genial: mimică, intonaţie, energie – perfecţiune!

În sfârşit, şhow-urile de talentoşi carpato-danubiano-pontici au produs ceva. Ne-au lăsat moştenire o voce, o figură, un actor.

Înainte de a vă lansa în cârcoteli elitiste, ţineţi cont de natura emisiunii. Este un concurs televizat despre umor. Judecaţi actul exclusiv în spectrul comediei!
Continue reading

Cum faci catharsis în duş

Cu apa fierbinte spărgându-se de grumaz şi tălpile masate pe flori îngheţate.

20160508_235142

Explicaţia tratamentului transcende legile anatomice. Nu este vorba doar despre centrii nervoşi, ci şi despre cei energetici. Cei trei centri energetici aflaţi la extremităţile corpului: Chakra Sahasrara, în creştet şi Piroanele Mântuitorului, unul în fiecare talpă.
Între aceste extremităţi energetice se realizează fluxul Kundalini – ne pătrunde energia telurică. O simţiţi?
Continue reading

Să vină Cristina Neagu!

cristina neaguCSM Bucureşti a câştigat Liga Campionilor la handbal! Este cea mai mare surpriză din handbalul feminin. Cel puţin în ultimii 10 ani, de când am prins drag de Oltchim Rm. Vâlcea şi urmăresc fenomenul, nu s-a mai pomenit aşa ceva. O echipă proaspăt înfiinţată câştigă Liga Campionilor la prima participare.

Nimeni nu a anticipat; din momentul în care au intrat în semifinale, ale noastre au fost outsiderii învederați ai caselor de pariuri. Conducerea CSM-ului a primit cupa pe nepusă masă, le-a picat din cer direct în căpăţânile buimace. Dovadă că n-au avut habar de fenomenul pe care-l păstoresc: Încă nu i-au propus antrenorului prelungirea contractului. Contractul expiră luna viitoare. După un început șovăielnic de sezon, au vrut să scape de Rasmussen!

A picat para mălăiaţă, acum conducerea CSM-ului trebuie să realizeze performanţa şi să acţioneze. Să vină Cristina Neagu de la Buducnost! Ar fi exact piesa lipsă din mecanismul echipei – cea mai bună jucătoare de atac din lume.
Continue reading

Spirit civic românesc

O angajată Hexi Pharma a fost ieri agresată în București.
”Avea o mașină inscripționată cu Hexi Pharma. S-a oprit la stop și cineva a venit i-a deschis ușa și a luat-o la bătaie” (Loredana Albu, purtător de cuvânt Hexi Pharma)
animal sociabil

Pentru că noi, românii, nu permitem abuzuri şi ştim să luăm atitudine. Dacă asta implică şi agresarea unei femei sau a unor copii, cu atât mai bine. Aici e de noi!

Şi de fiecare dată rezolvăm problema. O companie farmaceutică a făcut mișmașuri cu dezinfectanți? Puneţi mâna pe furci şi la atac, plăieşii mei! Prindeţi-le femeile şi arătaţi-le bărbăţia ardentă!
Continue reading