Ai ceva de zis?
A venit și ziua aia.
De când sunt mic aud constant câte un citat, o vorbă, o expresie, o figură din opera lui Caragiale, puse în legătură cu ce se petrece în prezent, ca și când societatea românească s-ar afla într-o continuă cursă cu savuroasele trageri din penel ale domnului Luca.
”Bine le-a mai zis Caragiale”
Ei, cred că de data asta am trecut în față și cred că trebuie să ne căutăm alt scriitor cu care să ne măsurăm forțele… Continue reading
Time100 a scos un top cu 16 poziții a celor mai influenți adolescenți din 2013 în care apare și Ionuț Budișteanu, câștigător al Târgului Internațional de Știință și Inginerie pentru liceeni cu un proiect de vehicul care se conduce singur, la preț de fabricație extrem de accesibil (în jur de 4000 dolari).
Pe mine m-a surprins plasarea lui Ionuț în top pentru că nu văd nicăieri capitalul masiv de influență cu care e girat de publicație și care îl pune lângă cântăreți de succes, fiica președintelui american, sportive de performanță, o icoana activismului politic în cursă pentru Nobel și așa mai departe. Continue reading
Poate vă vine foarte greu de crezut, dar Jose Manuel Barroso nu este de acord cu accesul românilor şi bulgarilor în Schengen. Preşedintele CE a declarat că sunt prea multe opuneri pentru ca România şi Bulgaria să primească acceptul anul viitor.
Da, foarte posibil. În urmă cu două-trei săptămâni, autorităţile germane au cerut ajutorul poliţiei dâmboviţene. S-au umplut curţile şi grădinile nemţilor din Dortmund cu rahat omenesc, de când s-au învecinat cu nomazii muncitori balcanici. Un caz dificil, complex, unde doar Poliţia Română poate interveni. Tot în urmă cu puţin timp, partidul lui Marine Le Pen a atins în Franţa vârful popularităţii. Probabil, în acest sens au fost importante şi promisiunile făcute de Marine Le Pen. “Graniţe închise pentru români şi bulgari”
Continue reading
Cumva din categoria vise…
Cred că toată lumea e de acord că una dintre problemele masive ale României este că specialiștii adevărați pe care îi are țara asta, nu mă refer la cei pe hârtie ci la oamenii care-și profesează/aplică practic specialitatea nu ajung să o și reglementeze.
Clasa politică și implicit cei care ajung în poziție de autoritate/legiferare nu au competențe reale (ce să mai vorbim despre spectacolul miniștrilor oferit de prea dragii guvernanți – de-a lungul vremii parcă au făcut selecție dintre cei mai nepotriviți oameni pentru post) și toarnă legi, proiecte, inițiative care fac mai mult rău decât bine.
Nu văd cum situația asta se va schimba pe viitor căci de douăzeci de ani poporul ăsta refuză să voteze în afara spectrului puternic al partidelor clasice, iar acolo nu ajungi decât dacă ești la fel de veneric ca și restul (da, am zis veneric).
Prin urmare soluția ar putea veni tot din mediul privat, mediul pe care îl cocoșează guvernanții incapabili să găsească și alte soluții în afară de taxe, taxe, taxe și amenzi. Visez la un ONG, sau orice altă formă de organizare juridică, care să reprezinte interesele mediului privat și interesele societății civile. Nu câini maidanezi, nu clădiri istorice, nu chestii de astea de suflet ci treburi tehnice. Continue reading
Nu e vorba de literatură aici așa că n-are rost să ne aplecăm asupra stilului în care a fost scrisă sau a valorii beletristice. Cartea rămâne o lectură plăcută datorită construcției logice clare și a studiilor de caz foarte interesante și convingătoare în susținerea ideii autorului.
Outliers este despre oamenii excepționali ai vremurilor noastre, cei care au reușit în viață la un nivel mult deasupra celorlalți și arată extrem de clar că ce opinia generală consideră personalități geniale (indiferent că e vorba de geniu în sport, muzică, afaceri sau IT) sunt de fapt și rodul unor factori externi. Continue reading
Dimineaţă cenuşie de noiembrie. Săpun de casă, dizolvat în fiertura rece din cer. Îşi picură leşia în stropi îngălaţi, în zoaie gri; ca sucurile stoarse dintr-un şobolan.
S-a dizolvat săpunul de casă, a curs peste toţi. Ne-a uns limba, nările şi celulele în cenuşiul de leşie. Acum s-au desprins din el jumările de porc topit pe plită, de şobolan lacom, de balauri ce şi-au înnodat cozile peste soare. Plouă cu jumări reci, cenuşii, putrezite, îmbibate în leşie. Ne cad în gură, în ochi şi în suflet. E noiembrie, e dimineaţă, e mic dejun cu şobolani dizolvaţi.
Dar sunt fericit! Pentru că privesc ceva frumos. Poza de mai jos:
Nu ştiu câţi dintre voi aţi văzut comedia Borat, cu britanicul Sacha Baron Cohen în rol principal. Foarte pe scurt, este vorba despre un jurnalist din Kazakhstan, plecat în Statele Unite pentru realizarea unui reportaj: „Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan” Nu este un film prost. Am apreciat în primul rând originalitatea si stilul non-american de comedie. Secvenţele incipiente au fost filmate în satul Glod din România. A fost nevoie de imaginea sărăciei în stare pură, de imaginea societăţii primitive, haotice, barbare. Şi, din oferta generoasă a mapamondului, a fost aleasă ginta ţigănească a satului Glod, România.
Continue reading
Am fost astazi la cinema.
Ca si fan Orson Scott Card si implicit al povestilor cu Ender, am fost profund impresionat de film. Mie mi-a adus plus valoare, Asa Butterfield in rolul lui Ender m-a convins din toate punctele de vedere. Am regasit atmosfera cartii in film, animatiile au fost fantastice, au innobilat povestea. Am savurat fiecare secunda. Incepand cu mijlocul filmului, am inceput sa ma uit la ceas, de teama sa nu se termine prea repede. Vroiam mai multe scene in scoala de lupta, evolutia lui Ender imi parea prea rapida, as fi vrut sa am momentele acelea de pe vremea cand am citit cartea (in 1989, aveam 20 ani) in care puteam sa fac o pauza si sa ma gandesc la personaj, la poveste, ba chiar sa ma transpun totalmente in ea.
Enders Game m-a facut sa fiu si mai nerabdator in asteptarea urmatorului roman de referinta SF, cel putin pentru mine: Cameleonul, de Vlad B Popa.
Va spun cu mana pe inima, la toti iubitorii genului SF, in special iubitorilor lui Orson Scott Card si Enders Game, puneti mana pe Cameleonul lui Vlad, care va aparea inca in aceasta luna, la editura datagroup, NU O SA REGRETATI….
– Ați auzit de Apple, nu?
– Cum să nu, în fiecare vineri ies la o bere cu Jobs.
– Cu cine?
– Cu Steve… Jobs.
– Da, mă rog, să ne întoarcem la Apple. E o oportunitate excelentă, vă dați seama? Acțiuni la Apple?
– Stimată donșoară expert, nu știi cine e Steve Jobs?
– Aaaa…. Continue reading
Se știe că bucovinenii te corectează în general dacă îi etichetezi drept moldoveni (și vai ce mai zâmbesc unii cu subînțeles când se petrece asta de parcă simplu fapt că ei nu știu diferența e de-ajuns să facă observația nulă). Atitudinea bucovineanului nu este însă legată de desconsiderarea moldovenilor, cum se întâmplă deseori între frații români din alte regiuni (vestul și sudul țării sunt culmea când e vorba de ponegrit județele vecine) ci din mândria de a aparține Bucovinei. Continue reading