Să ne uităm la filme românești – Gratis

Sunt departe de a fi un fan al cinematografiei românești contemporane deși sunt vreo câteva filme la care m-am uitat cu plăcere (Filantropica, Nunta mută, Eu când vreau să fluier, fluier – ăsta ultimul exclusiv din cauza unei prestații actoricești care a suplinit lipsa de orice altceva). Și ca mine sunt mulți.

Filmul românesc nu se face pentru public ci pentru jurii și festivaluri și de asta succesul la casă este fix nul. Când o cinematografie trăiește doar din fonduri culturale și scoate pe bandă numai filme-experiment, de buget mic și cu o tehnică de filmare artistică (în traducere ieftină), fără să mai aibă contacte cu iubitorii de film din sala de cinema, aia nu mai e o industrie reală ci un balon de săpun. Continue reading

Project Nim

Care este granița dintre ce merită să facem pentru progresul științei și cruzime? Proiectul Nim este una dintre cele mai revoltătoare inițiative care pune întrebarea asta.

Evoluția medicinei este strâns legată de experimentul pe animale/oameni și așa a fost întotdeauna. Nu e cazul să ne ascundem după deget, pentru pastilele pe care le băgăm în noi cu tona au murit milioane de iepurași pufoși iar eu nu am nicio problemă să accept asta. E o realitate la fel de palpabilă ca și alte violuri asupra naturii pe care specia din care facem parte le-a executat cu succes în numele dezvoltării științei și tehnologiei. Continue reading

Hai cu mine!

28972_122195884464063_873072_n
A venit dimineaţa de luni şi vă ia de jos cu lehamite şi dor de ducă? Biroul e mic, liftul defect, cafeua prea rece? Colega şi-a luat iar brânză şi slană la pachet? Mirose a peşte? Şi-o fi făcut şeful pe grătar o hamsie. E ocupat cu bere, cu pedichiuri, cu facebook. Nici nu ştie de tine. Lasă-l în hamsia lui şi vino cu mine!
Continue reading

Departamentul de marketing de la RMGC este incompetent

00059014_largeMai ţineţi minte ce s-a întâmplat cu aproximativ o lună în urmă? CNA-ul a interzis reclamele televizate ale celor de la RMGC. Pe motiv că „reclamele induc publicul în eroare”. Da, aşa a fost. Reclamele erau prezentate sub forma unor informaţii veridice, a unor păreri sincere, exprimate de oameni simpli. Doar că nu aveau un scop comercial declarat şi se scurgea falsitatea prin ecran când tricota ţaţa Sanda botoşei.
CNA-ul a lăsat totuşi loc de bună ziua şi i-a trimis pe piariştii, advertaiziştii şi marchetiştii montani la muncă. Din nou.
Continue reading

Supermanul românesc

xmny9eCred că trebuie să cauți în lung și-n lat lumea asta ca să dai peste o țară unde derivatele din numele poporului au sens negativ.

”Eh, treabă românească, dom’le”, ai să auzi cam în orice discuție cu subiect social, indiferent că e purtată de nea Gigi, mecanicul din spatele blocului, nea Gheorghe fost CAP-ist sau profesorul Dumitrescu, catedra de drept constituțional la cea mai veche universitate a statului.
”România, dom’le, ce să mai zici”, iese pe un ton de resemnare supremă din milioane de buze, ca un șuier național ce erodează tot și toate, un vânt de pustiire ce ne trece prin piepturi ca prin unt.
”Românește” a devenit un atribut sumbru, un cuvânt ce simbolizează toata mizeria în care trăim iar ”românisme” se aplică drept etichetă unei întregi familii de fente, furturi, descurcăreli, să le zicem, care fac parte din patrimoniul nostru etnic.
Continue reading

Hardcore românesc

Ne așezăm ceremonios la masă, gazda ține un toast scurt și ne poftește să servim.  În fața mea tronează un platou foarte apetisant de care nu se atinge nimeni.

Eram de vreo  trei săptămâni în Anglia și-n timpul ăsta construisem așa un brand românesc de până și Bram Stoker ar fi fost mândru de mine – toți suntem deștepți foc, educați, descurcăreți și inventivi, femeile-s frumoase ca Atena și bărbații… ce să mai vorbim de bărbați…unu și unu, rupți din Hercule și neatinși de modernismul efeminat al lumii occidentale.

Printre detaliile pe care le reținuseră englezii despre masculii feroce români e că mâncăm mult-gras-carne-PORC și că nu ne dăm înapoi de la bucate tradiționale. Cum restul de multiple calități pe care le enumerasem până atunci se vedeau și cu ochiul liber, la asta s-au gândit ei să mă testeze. Continue reading

Cum se iese la bere

drunk28După asfinţit, bineînţeles. Trebuie să laşi impresia că în timpul zilei ai alte treburi şi responsabilităţi. Nu ai vrea să atragi privirile înţepătoare ale clientelei înţepate, atunci când comanzi trei Silva Dark la ora 14. La bere se iese seara. Până atunci, bei unu, doi litri de vin acasă (în funcţie de antrenamentul fiecăruia).
Te îmbraci comod, în haine mai de tăvăleală, te asiguri că ai cel puţin un pachet de ţigări la tine. Nu ştii prin ce crâşmă blestemată ajungi şi nu au ţigări de vânzare. Ce faci? Te ridici de la masă? Niciodată.

Începi lejer. Prima bere o bei să astâmperi setea de după vin. Preferabil blondă cu alcool de până în 5. Urmează seria de bere brună. Dacă nu eşti obişnuit cu gustul dulceag de caramel, o poţi oricând înlocui cu Stejar. Chiar se recomandă alternanţa, în special între Stejar şi Silva Dark.
Continue reading

Limba de la Goethe

Ştiaţi că nemţii au nevoie de NOUĂ litere pentru cuvântul bisilabilc „nice”? Simplu: ni-ce, două silabe. Nu, nene. Nemţii îl scriu aşa: NIETZSCHE. Am făcut germană în şcoală, mulţi ani. Am vrut să o învăţ, să îmi placă, să îmi dau aere de Führer pe lângă bloc. Când jucam diverse şi toţi recitau replici din filme americane. Printre atâtea „Hasta la vista baby” şi „Die, motherfucker!”, cum ar fi sunat un „Wir müssen die Juden ausrotten”? Ar fi fost toţi pe jos, praf, maxim impresionaţi.
Continue reading