Intelligence – serial actiune sf nou 2014

Pilotul a fost simpatic. Pare un serial ușurel cu potențial frumos, cu o chimie bună între protagoniști (deși tipul nu mi-e deloc simpatic face un cuplu bun cu prezența feminină – aici probabil va sta unul din punctele forte ale serialului).

La ce idee are mă aștept la misiuni mai spectaculoase decât cea din pilot, mai spre Bond așa, la urma urmei omul e US finest weapon…. Continue reading

De ce e moartea atât de frumoasă

o-108329959-570În fiecare lună presa virtuală naşte şi hrăneşte câte o nouă ştire despre apocalipsă sau despre tratamentul minune ce te scapă de cancer. Că e vorba de cutremure, revărsarea oceanelor, explozii solare, apocalipse zombi, cancer eradicat cu museţel, păpădie, lacrimi de panda sau icre de ştiucă virgină…nu contează! Subiectul de bază este acelaşi. Dar de ce? Cum se întâmplă că respectivele ştiri devin în mod constant „bombe”?

Explicaţia se află la rădăcina ştirilor; la subiectul de bază ce alimentează cele două categorii de ştiri: Moartea! Ne sperie, ne intrigă, ne fascinează. În interiorul fiecăruia există o pasiune ascunsă pentru morbid şi pentru urgie.
Continue reading

Unde ne sunt bărbații adevărați?

Urlă revistele, online-ul și parcă întreaga suflare feminină a planetei. Și când te uiți la valul de bărbați japonezi complet neinteresați de sex, la metrosexualii aplecați spre pensatul sprâncenelor și creionatul genelor, la umflații îndopați cu hormoni prin săli care-și iubesc bicepsul în oglindă, la grămada de purtători de colanți cu talie de viespe, parcă parcă înțelegi de unde vine întrebarea.

Doamnelor, un mare secret: bărbații adevărați sunt acolo unde-s femeile adevărate. Nu trebuie să-i căutați prin păduri virgine, nu trebuie să zburați până în Alaska după ei, tot ce trebuie să faceți e să vă uitați în jurul unei femei adevărate. Continue reading

Cum arată un ziar din 2049

marty_and_docMă plimbam prin penthouseul meu de 400 mp când am găsit asta sub piciorul pianului. Un ziar vechi, din anul 2049. Am selectat câteva ştiri. Aşa, să ne amintim cum trăiau oamenii odată…

Politică şi societate

-Ministrul Culturii, Fane Richard Cocean, a organizat festivalul Arthur Schopenhauer în localitatea Coţofenii din Dos (Jud. Dolj). Invitaţii au studiat influenţa budistă din operele lui Schopenhauer, filozofând pe budele ecologice special amenajate. A urmat tradiţionala chermeză cu sărmăluţe, mămăligă, ţuică fiartă şi muzicieni băştinaşi. Seara s-a terminat printr-un mozaic cultural, concursurile olteneşti de spart pepeni cu noada alternând cu melodii tradiţionale antisemite ardeleneşti şi celebrele bătăi cu furca, a la Ştefan cel Mare. Invitat special în Coţofenii din Dos a fost Trăienică Udrea Băsescu, tânărul Ministru al Justiţiei.
Continue reading

Cum nu mi-am găsit telefon

Poate cel mai agasant de evident aspect al capitalismului sălbatic pe care îl trăim este diversitatea produselor de pe piață. E aproape sufocant câte opțiuni ai, nici nu contează ce vrei să cumperi că vei avea de ales între zeci și zeci de produse similare.

Vrei biscu? Un milion de biscuiți cu un milion de arome, creme, forme, ingrediente, texturi… biscuiți cu cremă hering fermentat… biscuiți cu aromă de șuncă havaneză… biscuiți ursuleț, alpaca și babuin cu fund roșu…

Ei uite în era asta eu n-am găsit telefon să-mi convină deși vroiam niște chestii simple ca bună ziua. Continue reading

De ce nu deschid uşa popilor

bisericaSuntem un popor de credincioşi. De la şelarul uitat în alt secol într-un cătun maramureşean până la fruntaşii aleşi din capitala de şes. Primul îşi bate cruci în dreptul fiecărei biserici şi ultimii au grijă să îi construiască. Multe. Cât mai multe! Primul se roagă pentru porci graşi cu piele groasă şi ultimii se roagă să îi vadă primul. Piele groasă au deja.

Şi acum putem să împărţim puhoiul credincioşilor în două tabere: Superstiţioşii cei mulţi şi creduli, prima. Fariseii cei puţini şi parşivi, a doua. Ultima demonstraţie a celor puţini şi parşivi a fost chiar ieri, cu ocazia sentinţei lui Adrian Năstase.

Cum altfel poţi apărea în faţa poporului care te-a votat, dacă nu invocându-l pe Dumnezeu? Tot PSD-ul a fost ieri într-o transă a rugii. S-au rupt cu toţii de păcatele telurice şi s-au cocoţat de la poalele transcendentale până pe ţigla Edenului. Şi-au învăţat bine lecţia. Au ştiut că invocându-l pe Dumnezeu, automat apar protejaţi de o aură a sincerităţii în ochii celor mulţi şi creduli.
Continue reading

Ne minţim ca la meteo

weather_forecast_is_only_right_60_percent_of_the_time_trollcatTeoretic, astăzi ar trebui să fie cea mai friguroasă zi din an. În fine, teoretic e mult spus. Mai degrabă, conform tradiţiei. Dar în practica nu au legătură nici teoria şi nici tradiţia; pentru că, exact în acest moment, afară sunt 9 grade! La ora 13, în Bucureşti, pe data de 6 ianuarie, de Bobotează, sunt 9 grade Celsius. Baia Mare 10, Sibiu 12, Timişoara 13… temperaturi de aprilie.

Îmi aduc foarte bine aminte prognoza celor de la INMH, făcută pe la începutul lunii noiembrie. Conform doamnelor şi domnilor specialişti meteorologi, iarna asta trebuia să fie cea mai friguroasă din ultimii ani. Din ultimii mulţi ani (nu mai ştiu câţi, dar sigur peste 10). Şi tot foarte bine aminte îmi aduc de iarna trecută. Când aceiaşi specialişti ghicitori în bob de rouă au dat cod roşu pentru ninsoare, iar în Bucureşti s-au închis şcolile. Următoarea zi, au căzut doi fulgi suferinzi de rahitism.
Continue reading

Cu nasu-n smartphone

Ultima campanie Vodafone, exact dinainte de revelion m-a făcut să dau din cap cu tristețe…

În Londra urma să aibă loc primul spectacol de artificii multi-senzorial, cu arome-sunete și alte alea, de să te îmbete cu atâta frumos. N-ai ce să zici, până și pentru mine care nu-s ușor de stârnit părea de văzut/simțit.

Însă campania… în noaptea de revelion poți să vezi focurile de artificii din Londra pe telefonul mobil… cu alte cuvinte al trecerea dintre ani poți să te chiorăști într-un ecran de câțiva centimetri la niște focuri de artificii, eventual să-și dai și tu niște Raid în jur să te bucuri și de experiența multi-senzorială… Continue reading

1984 – George Orwell – recenzie carte

Cartea asta e pe toate listele și-n toate topurile posibile. Cărți care îți schimbă viața, cele mai bune cărți, cele mai bune cărți sf, cele mai influente cărți și așa mai departe.

Pentru mine prezența lui 1984 în topurile astea este legată exclusiv de substratul politico-filozofic al cărții, mai precis de fascinația lumii față de totalitarism. Cartea nu are nimic extraordinar pentru cineva care a putut vedea comunismul pe viu, e o radiografie excelentă a unui regim totalitar dus la extrem, cu o construcție extrem de solidă logic al fiecărui aspect social – de la masa de manevră la membrii simpli ai partidului unic la cercul intim al guvernării la metodele de programare a indivizilor la mecanismele de menținere a stării de subjugare și până la teama viscerală care însoțește orice gând împotriva sistemului.

Puținele personaje ale cărții sunt definite tot din unghiul relației cu regimul iar cel principal nu are, intenționat, nimic special ci este reprezentativ pentru orice individ supus presiunii colosale pe care orice furnică din interiorul mecanismului totalitar o simte când nu crede în sistem. Continue reading