Dragă 2014,

feet-by-the-fireTe rog să fii bun şi milos cu sărmanul popor britanic care dintr-o naivitate fantasmagorică încă mai crede în miracolul românesc. Două treimi dintre englezi consideră o idee bună deschiderea porţilor pentru români şi bulgari. Cunosc destui români, chiar prieteni şi foşti colegi, plecaţi la muncă în generosul Albion. Români decenţi, muncitori, oneşti, oameni curaţi şi cultivaţi. Dar sărman popor britanic, crede-mă că românii nu sunt aşa. Până acum v-aţi răsfăţat cu spuma, dar aţi înlăturat strecurătoarea şi urmează drojdia cea multă şi înecăcioasă.
Continue reading

Rezoluția obligatorie pentru anul viitor

La anu o să fac și-o să dreg, așa spunem aproape toți…nu, de data asta nu o să înfierez mânios curentul majoritar din simplul motiv că așa fac și eu, ete că am spus-o – sunt exact din ăla care o să mute munții la anu’.

Să trecem la subiect pe puncte clare și concise că asta e rezoluție serioasă nu joacă:

1. Personal:

Dacă tot veni vorba de familie (nu veni? păi personal ce înseamnă?), să-mi fie și să ne fie la fel de bine cu noi cum a fost anul ăsta și la anul. Ioana și Cristina, ele-s oricum pe primul plan după cum se înțelege extrem de clar din poză. Continue reading

Loc de casă

De când visez la unul… dacă ai o bucată de pământ pe care să ridici ceva restul vine de la sine. Piatră cu piatră, bârnă cu bârnă, dacă ai un petec al tău, o căsuță va sta pe el chiar dacă trebuie s-o construiești cu mânuțele tale.

Obișnuit de bunicul, care-și lua nepotul în fiecare vară pe dealuri să-l învețe hotarele moșiei, cu simțul ăsta al pământului, pe care îl văd din ce în ce mai diluat la mulți dintre noi – unii ajungând chiar să arunce cu dispreț spre cei înțepeniți în dorința de a avea ceva al lor – nu pot să nu mă gândesc c-un pic de ciudă că n-am un metru de țărână al meu.

Ei nu chiar un metru… un pic mai mult. Eu când aud din astea cu vând loc de casă de 300-500 de metri pătrați ridic din sprâncene nedumerit. Pentru cei ai vrea o casă fără curte, fără alee, fără câțiva copaci înfloriți, fără leagăn mare din lemn, fără o baltă mică în care sa sară vreo zece păstrăvi, fără loc de alergat pentru cățel? Continue reading

Globalizare

Mă gândeam eu așa gânditor în ce lume fără granițe trăim… cum ne vin toate la nas cu internetul ăsta, că e vorba de cultura omenirii sau rețete de pui copt de la papuași, cum în două clipe putem vedea cum e vremea în Palau sau ce mai fac maimuțele din Tibet, cum îi pot arăta Ioanei șpe mii de desene animate, animăluțe și prostioare…

*

Mergem ieri să-i arătăm renii Moșului. Nu erau reni ci lopătari, dar maică-sa nu s-a putut abține așa că a făcut o paralelă cerb-ren-sanie-moș crăciun – destul de reușită după umila mea părere. I-a explicat care sunt fetele și care sunt băieții, cum mănâncă mititeii Continue reading

Căpița

Hotărât nevoie mare să-mi respect încă de pe acum planurile pentru anul viitor (n-am făcut încă publică rezoluția obligatorie de anul nou dar până atunci dezvălui că unul din puncte e legat de fotografie) mă uit de vreo trei nopți pe geam să prind momentul potrivit.

Dacă e să fim sinceri nici nu mai știam pe unde-s butoanele la bestia mea de Nikon, pe care s-au pus două degete de praf anul trecut, dar aveam de gând să remediez situația printr-o ieșire două de încălzire, acu’ de sărbători.

Cum peisajul bucovinean aduce mai mult a primăvară decât a decembrie (ca urmare a gerurilor alea cumplite anunțate de guvern pentru a scoate bani din fondul de calamități) nu era tocmai floare la ureche să scot o fotografie de sezon. De asta mă și uitam pe geam în miezul nopții… Continue reading

Cu ocazia sfintelor paranghelii

Fă-te bine, nu muci!

angela-merkel-drunk-webAm pe masă o ceşcuţă. Mică, mică, da…are un secret ceşcuţa mea. Pot să o torn pe gât cum vreau. Ea pac! Se umple la loc. E vrăjită. Vin de la o chestie cu băieţi şi fete. Ne-am strâns noi aşa, să interacţionăm. Cu ele n-am interacţionat că erau fiţoase. Aş fi putut să mă bucur cu toate la un loc, dar n-am vrut. Mai bine la mine acasă. Eu şi ceşcuţa magică. Ia-uzi:

Şapte mândre în şapte palate, în şapte nopţi şi şapte păcate, şapte ulcele închinate să ne fie bine şi una pentru mine. Şi ţop, ulcica pe gât. Ceşcuţa e cu ţuică, ulcica e cu vin. Asta e lege din străbuni. Şi se alternează în mod imparţial şi echidistant. Că aşa e corect faţă de toţi.
Continue reading

Partidul, Ponta, România

2013 a fost un an bun. Un an foarte bun. Victor Ponta a plecat într-o meritată vacanţă până pe 6 ianuarie. Poate să stea şi până pe 6 februarie. Locomotiva economiei cutreieră bogatele câmpuri ale bravului popor. Mecanicul poate să doarmă.

Din ciclul Lumea lui Ghiţă (sau cum să te caci pe ea de televiziune) am deosebita onoare să vă prezint:

Presa bună și protestatarii cei răi

189Pe final de an, cei de la gandul.info s-au simțit datori să ne prezinte adevărul adevărat despre proteste și protestatari. Datori față de cine? Eh, asta rămâne de văzut.

În urma unor profunde și minuțioase studii jurnalistice, au desăvârșit analiza microscopică, celulară a fenomenului numit Protest. Așadar, Protest conține următoarele elemente:

Hipsterul: Persoana cu studii, dar ruptă de realitate, care nu știe ce vrea și are tot timpul capul în nori. Și, foarte important, „promotorii acestui protest sunt hipsteri sau au tendinţe de hipster.”
Continue reading

Blasfemie cu cozonaci

Primul miros pe care mi-l aduc aminte din copilărie este cel de cozonac la cuptor.Strâns legat de mâinile puternice ale bunicului și de privirea caldă a bunicii, de zăpada sticlos luminată de lună și de imensa covată de lemn în care se frământa aluatul…

Stăteam cu bunicul adânc în noapte, mult după ce bunica se ducea la somn și păzeam cozonacii până când din cuptor ieșea mirosul acela magic de coajă arămie, nuci coaptă și pâine aurită care-ți umplea nările și gura de nu mai aveai răbdare să-i scoți din cuptor.

De gust nici să nu mai vorbim că-mi plouă în gură numai când tastez… pufoși, aromați și fragezi de ți se topesc în gură, plini de nucă coaptă, mac măcinat și alte câte și mai câte… Continue reading