Habemus Hustiția et Haterinca!

WEST-OF-MEMPHISVă spun sincer că am așteptat ziua asta de câteva săptămâni. De când citeam articole despre Borcea cel agitat, care scoate scântei ca un titirez metalic în sala de judecată; Despre Copos cel cuviincios și econom, care vine la tribunal cu pachețelul de mâncare făcut de soție acasă; Despre Tata Jean, care moare de foame, la propriu, nu mai are bani de medicamente și supraviețuiește din mila prietenilor ce îi dau mâncare de pomană.

Și despre frații Becali cei pocăiți, care de câțiva ani au renunțat la prestigioasa carieră de mafioți, nu au mai înjurat și nu au mai scuipat la televizor. S-au măcinat așa de tare sufletește că au renunțat până și la ruletă și păcănele.

Da, astăzi, justiția din România trebuia să dea decizia FINALĂ în dosarul transferurilor și toți cei de mai sus să își afle soarta. Surpriză: onorata justiție mai are nevoie de timp. Cum??
Continue reading

Fotografia de după weekend

După sacrul obicei feminin dezvoltat de milenii, nevestele caută orice motiv să te bată el la cap. La mine, unul din ele e că nu am poze cu fiică-mea…

Na, de când mă știu nu m-au prea prins aparatele preferând să fiu ăla la butoane (no bine, cu excepția unor mici aventuri filmare dar aia nu e poza e video deci nu se pune). Astea fiind puse a trebuit totuși să recunosc că nu prea am poze cu fiică-mea și Continue reading

Andreea Bălan ia de la gura copiilor orfani africani

În afară de absolut fabulosul comentariu cu mâncarea de fasole, care m-a făcut să râd de-a binelea, ce avem noi mai jos? Îi avem pe salvatorii omenirii, pe gardienii echilibrului, pe cruciații planetei.

Să ne-nțelegem da? O vedetă pune o poză dintr-un restaurant, unde servește nește moluște, caracatițe ceva. Ce să extragem noi de aici? Că până și vedetele mănâncă? Că până și Andreea Bălan merge la restaurant?

Huoooooooooo! Huooooooooooooo! Cum își permite nesimțita pământului să mănânce când undeva în Africa lumea moare de foame? Cum mă, cum? La restaurant?? Ce fiară, ce bestie, câtă cruzime!!! Continue reading

Pițurcă a supt sfârcuri de zeiță

220986_220986_grupa_F_romania_1În fragedă pruncie Victor Pițurcă nu a avut biberon sau susetă. Dar a supt până la o vârstă înaintată la sânul zeiței Fortuna. Nu se poate explica altfel norocul deja enervant pe care acest Napoleon al fotbalului îl are la fiecare tragere la sorți. Dar la fiecare! Sau poate în momentele de neatenție aruncă bile măsluite în urne.

România are șanse foarte mari să participe la Campionatul European din 2016. Ne batem pentru calificare cu Ungaria și…Finlanda. Așa arată grupa din care facem parte:
Continue reading

12 years a slave – film

Știți filmele alea la care toată lumea cinematografiei se repede cu laude și entuziasm doar datorită tematicii? Filmul trebuie să nu fie chiar prost și dacă e despre holocaust, victimele nazismului, gay rights și alte chestii prin care ne demonstrăm compătimirea sau elevația umanismului interior, va ajunge rapid cap de afiș. Continue reading

Mucegai de brânză veche

Mircea-N.-StoianCum îţi dai seama că ai ajuns în balta de pe fundul prăpastiei şi nu există mormoloc mai penibil decât al tău? Simplu. Dacă baţi undeva spre 60 de ani şi activitatea ta principală este analizarea sfincterelor Biancăi Drăguşanu, eşti acolo. Da, eşti cu siguranţa deţinătorul celui mai penibil mormoloc, din cea mai penibilă baltă de pe fundul penibil al unei ridicol de penibile pră…în fine, aţi prins ideea.

Probabil recunoaşteţi specimenul din poza alăturată. Până şi eu care butonez televizorul o dată la două luni tot mi l-am amintit: „Aaa, ăsta e Mini-Me-ul lui Capatos”. Am dat peste el, navigând site-ul quality gandul.info, plin de ştiri şi chiloţi quality. Aşa am descoperit ce preocupări filozofice are actorul şi jurnalistul Mini-Capatos:
Continue reading

Românii sunt niște flegme și Ucrainienii sunt curajoși

Acolo se moare pentru ideea de democrație, se știe că se moare și nu se dă înapoi. Îți tremură carnea pe tine de frică, milă și admirație pentru ei în același timp.

Cum așa e românul, abia așteaptă să-și pună în cap cenușă pentru ceva, mai mult de jumătate din articolele pe care le-am citit despre revoluția de acolo aruncă cu mânie în noi, românii, pentru cât de blegi suntem comparativ cu ei. Cum stăm și acceptăm mizeriile politrucilor și nu ieșim în stradă decât câteva muște.

Țin neapărat să le amintesc acestor degrabă acuzatori că și românii au fost la fel de curajoși ba chiar poate și mai curajoși de-atât. Când românii au făcut revoluție comunismul nu era ceva de ascuns sub preș, Rusia nu era reformată public și noi nu știam altceva în afară de plaga roșie. Continue reading

Revoluţia din Ucraina: Spectacol cu extratereştri

bp2În conflictul ucrainean au murit până acum peste 100 de persoane. În timpul revoluţiei noastre din 1989 au murit 1142 şi au fost rănite 3138. După 25 de ani, sunt mulţi care regretă sfârşitul regimului comunist, îl plâng cu fiecare ocazie pe Ceauşescu şi consideră negative rezultatele revoluţiei. Şi mai mulţi sunt convinşi că în 1989 au murit 1142 de persoane inutil.

Atât în cazul nostru cât şi în cazul Ucrainei, au fost persoane dispuse să îşi transforme viaţa într-o monedă de schimb. A fost de fapt un troc stabilit de conştiinţa celor ce au murit: Viaţa noastră la schimb cu un viitor mai bun pentru popor. Adevărat, trocul morţilor noştri din 89 a fost ulterior intermediat şi falsificat de samsarii politici.

Sunt convins că la fel se va întâmpla şi cu trocul ucrainenilor. Orice popor buimac, debusolat de furie, manipulare şi naivitate va fi ulterior parazitat de noua putere. Cu atât mai mult în Ucraina, unde revoluţia din Kiev este departe de a avea un iz pur civil.
Continue reading

Orgasmul în Ureche, cel mai tare

Dădeam în ea ca într-o scândură, ca într-o găleată cu răcituri de crăciun, ca-ntr-o ladă frigorifică plină cu ton înghețat și mazăre refrigerată. Trecuse deja o oră și tipa se uita cu aceeași moacă plictisită la lustra mea cu fluturași din tavan.

Bă, mă scotea din sărite! Eu dădeam la rame de ziceai că-s pe Pacific în furtună și asta stătea ca la plajă, nemișcată să nu-și strice bronzu’. Tre să știți ceva despre mine, eu când m-apuc de-o treabă nu suport s-o las așa… în doi peri. Simțeam că înnebunesc nu alta.

Încercasem totul, toate încolăcirile, penetrările, pozițiile, contorsiunile și forajele posibile de la struțul speriat până la cămila cu trei cocoașe, de la omul de cauciuc pâna la ciobanul tantric. Tintisem în atâtea găuri, de atâtea ori de ziceai că joc golf, păsărică, păsărică, vultur… Nimic, absolut nimic nu mergea. Continue reading