De ce-s femeile curfe și bărbații macho?

Am auzit de mii de ori întrebarea asta pusă de valuri și valuri de mulțimi de gagici extrem de iritate de această necruțătoare realitate – dacă o femeie se culcă cu vreo douăzeci de flăcăi e curvă dacă un bărbat se culcă cu vreo douăzeci de domnișoare de pension e mare macho și toată lumea îi dă bere, sau tequila că eu  nu beau bere de exemplu.

Așa că al vostru Gaiță Traian s-a gândit să vă răspundă vouă, hoardelor de amazoane bâjbâind prin întunericul necunoașterii, clar și limpede ca să înțelegeți:

NU E ACELAȘI LUCRU! Continue reading

Secretul succesului în afaceri

609491-607374-niculaeConstantin Budescu, Alexandru Mățel și Denis Alibec au fost excluși din lotul Astrei pentru că au parodiat un filmuleț de pe youtube, vechi de 7 ani. Este același filmuleț din care și-a tras seva inspirației Mihai Bendeac: “Ieși acas!”

În caz că nu sunteți familiarizați cu numele celor 3 fotbaliști de mai sus, este vorba despre al doilea golgheter al campionatului, titularul postului de fundaș dreapta în echipa națională și un tânăr venit recent în echipă de la tineretul lui Inter Milano.
Continue reading

În pat cu o japoneză

Într-o rochie scurtă, neagră, picior peste picior, stătea sprijinită de bar fantezia oricărui bărbat care s-a uitat vreodată la vreo animație japoneză. De la gleznele fine, înfășurate în bretelele complicate ale sandalelor la pulpele dezvelite până aproape de curbura feselor la sânii rotunzi și tari ce ieșeau în evidență ca doi pepeni într-o ladă de ridichi până la buzele delicate și ochii neobișnuit de mari și pătrunzători, totul era amețitor la femeia aia.

Eram de șase zile în Japonia și îmi terminasem deja treaba așa că mai aveam 3 zile plătite de corporație și cine să le folosească mai bine decât mine?

M-am îndreptat din spate, mi-am lipit zâmbetul irezistibil și m-am îndreptat lejer spre bar. I-am aruncat o privire japonezei de-a crezut că se topește scaunul sub ea și mi-am comandat o vodkă șerpească, cu aromă de cobră, s-o impresionez. Continue reading

Revoluționarul

Așa cum v-am promis, am fost prezent la protestul organizat pentru Andrei Pleșu în Piața Universității. Titlul a fost: “Deschideți cărțile, închideți Antenele

_MG_0454Am simțit ceva ghionturi de piuneză în inimă când am aflat că organizarea a picat în mâinile lui Robert Colonel Turcescu, Goofy Neamțu și Andrușca Pora, dar na…am apucat să promit.

Protestul a fost sub orice critică. S-a strâns în momentul de maximă învolburare o gloată de vreo 3-4 sute de apatici. Mai multă energie am eliberat noi în gimnaziu la campionatul de fotbal între clase.

Chiar am sperat la o mișcare inspirată și responsabilă din partea intelectualității revoltate. Un moment zero al refulării kitschului, o primă bătaie rebelă a inimii prin care sângele fierbinte este azvârlit spre neuronii însetați de revoluția emancipării.
Continue reading

Vreau un salariu mai mic pentru pușcăriași!

Un deținut consumă cam 100 de euro pe lună la noi, zic eu decent, nu intră cine știe ce caviar și vită argentiniană în banii ăștia. Dacă însă adăugăm și costul personalului din sistemul penitenciarelor românesc atunci statul cheltuie pe cap de pușcăriaș vreo 500 de euro pe lună.

500 de euro???? Enorm, iar la vreo 30.000 de pușcăriași chiar se cunoaște… din păcate nu prea putem vorbi de o micșorare a cheltuielilor. E normal ca oamenii care au de-a face cu mizeria umană în cele mai josnice forme, expuși la o grămadă de riscuri să fie plătiți.

Și atunci ce rămâne de făcut? Continue reading

Evoluția ultimilor 20 de ani

Mai țineți minte postul Tele7 abc? A fost un pionier al televiziunii capitaliste românești. Amatori idealiști aruncați în prima linie, condamnați să descopere rețeta de succes a ratingului. Printre primii bucătari care au servit felurite bucate mesenilor, sperând că la un moment se va striga “Asta îmi place!”
Și au așteptat strigătul izbăvitor timp de 10 ani, după care au închis bucătăria.

Le înțeleg perfect amatorismul. Atunci când s-au apucat de treabă, în anul 1994, nu aveam de unde să scoatem niște specialiști media pentru un proiect tv de succes. Dar nu pot să le înțeleg naivitatea. Cum te-ai putea gândi vreodată că vei face audiență discutând despre romantismul lui Eminescu, asemănările cu Edgar Allan Poe, elipse și funcții trigonometrice?
Continue reading

Bădisme…

V-ați întrebat vreodată de ce Mircea Badea explică în amănunt “glumele” pe care le face, oricât de evidente ar fi?
Pentru că este o persoană publică experimentată și își cunoaște foaaarte bine publicul:
badea 2
În altă ordine de idei, duminica asta voi fi prezent în Piața Universității, începând cu ora 18:30. Nu mă interesează Andrei Pleșu, candidatul dreptei. Consider chiar superfluă orice implicare politică a d-lui Pleșu. Dar mă interesează dreptul la normalitate și la o societate sănătoasă.
Continue reading

Probleme de comunicare în cuplu

În mașina, după o tură obositoare de cumpărături la o sută de kilometri de casă (lasă că e bine pentru un film la cinema trebuie să merg la două sute) venită după un drum la aproape șase sute de kilometri, pentru care șofasem o noapte dus, o noapte întors. Zic doar așa ca să înțelegi contextul din creierașii șoferului…

– Știi ce nu am găsit să-mi iau? – face nevastă-mea.

– Mmm hă?

– Urși din ăia cum îmi place mie cu maț.

– Ce urși?

– Cu maț, din ăia buni.

Hait, o fi luat-o razna soția de la proaspăta vacanță, așa de tare s-a bucurat că am mers și noi undeva că i s-au ars sinapsele. Că altfel nu-mi explic, sunt sigur că dacă nevastă-mea ar fi avut vreo preferință culinară în domeniul mațelor de urs aș fi știut până acum. Continue reading

Mândria de a fi băsist

Nu vreau în gașca lor de anti-băsiști, nu vreau să îmi curgă din gură, prin nări și prin ochi scuipat de hienidă. Într-adevăr, în platourile lor anti-băsiste nu am văzut intelectuali. Nici nu ar avea sens să fie invitați, pentru că ar protesta telespectatorii dependenți de papagal, ciuvică și alte păsărici.

Victor-Ciutacu-moderatorul-„antenist”-care-face-emisiuni-cu-„spume-la-gură”
Am auzit pentru prima dată termenul “băsist” la televizor, în urmă cu aproximativ 5 ani. Țin minte că era în toi campania electorală din 2009, când, la postul Antena3, am fost familiarizat cu o conglomerare de simpatii și simțăminte pro Traian Băsescu într-un singur termen: băsist. În câteva luni, majoritatea populației interesate de politică și-a upgradat lexicul prin adăugarea acestei găselnițe marca Antena3.

A urmat perioada în care Traian Băsescu și Guvernul Boc au fost măcinați și dizolvați de o combinație acidulată: criza financiară în care s-au vărsat erorile sistemului și aroganța politicului. Totul a culminat cu protestele stradale din ianuarie 2012, momentul de apogeu al furiei sociale: Luna în care termenul “băsist” s-a copt și a fost asimilat de mentalul colectiv ca un alter ego al corupției, al ticăloșiei și al hăhăitului mefistofelic.
Continue reading

300 Rise of an empire

După jumătate de an am văzut film la cinema. Cinemaaaaaaaaaa! Nu pot să vă spun cât îmi lipsesc mâna de filme pe care le vedeam adâncit într-un fotoliu din primele rânduri (spre constantele mustrări ale prietenilor cu care mergeam și care trebuiau să-și mute ochii ca mașina de scris ca să vadă tot ecranul) în fața marelui ecran.

Pot doar să vă zic cum la trailere deja aveam întipărit un zâmbet tâmp pe față de ziceai c-am câștigat la loto. Continue reading